Numele meu este Szoke Janos (sunt de nationalitate maghiara si locuiesc in Ardeal). La varsta de 14 ani am inceput sa intru intr-o depresie crunta, care m-a macinat foarte mult timp. Abia acum doi ani am inceput sa vad imbunatatiri. Inainte am avut foarte multi prieteni, gasca nebuna de pe strada cu care jucam zi de zi fotbal. Treptat, prietenii mei s-au maturizat si s-au apropiat de fete, insa eu am simtit teama faţa de ele, cred ca nu ma puteam accepta asa cum sunt...
Si atunci am inceput sa ma masturbez, iar prapastia dintre mine si lume era din ce in ce mai mare... Acest lucru se intimpla si acum, insa nu imi este rusine sa recunosc acest lucru in fata dumneavoastra.
Dupa multi ani de chin la liceu, am renuntat si m-an transferat la profesionala, am terminat, apoi, timp de 9 ani am fost muncitor intr-o fabrica. Intre timp, am reluat liceul, la seral, am terminat, dar in tot acest timp aveam o teama foarte puternica fata de fete, stateam in camera mea tremurand de teama. Aveam zile cand simteam ca ma string pereti... Cu toate acestea, m-am inscris la facultate la Cluj, pe profil de agronomie. Nu am rezistat in camin decat trei luni si jumate si am venit acasa destul de distrus si demoralizat, pentru ca nu reuseam sa trec de teama. De la varsta de 23 de ani ma duceam la psihiatru, am incercat mai multe tipuri de medicamente, dar nu au dat rezultate. Dupa ce am venit acasa de la cluj, am fost internat de doua ori la Spitalul de psihiatrie Targu-Mures, cu diagnosticele: tulburare schizofrenica de tip depresiv, tulburare de personalitate de tip anxios evitant. Timp de un an si jumatate mi s-a parut ca sunt putin rupt de realitate, luam medicamente Zyprexa si aveam dureri de cap groaznice. Ma trezeam intodeauna pe la ora 12 ziua si parca semanam mai mult cu o fantoma. In loc sa ma duc inapoi la spital sa spun sa imi schimbe tratamentul, preferam sa merg doar la psihiatru. Insa, dupa cateva luni, viata a inceput sa imi surada, zilele deveneau tot mai frumoase, insa perioada de iarna era mult mai grea, chiar anul trecut, in ianuarie, m-am dus la doctor si i-am spus ca am 32 de ani si nu pot sa imi controlez viata, am inceput sa caut multe informatii pentru a ma vindeca, am vazut un film despre vindecari miraculoase, am citit multe carti, 10 scrise de OSHO. De cand am inceput sa accept teama faţa de oameni, de fete, tristetea, supararea, viata mea devenea tot mai frumoasa. Ma incurajam si spuneam ca viata este foarte frumoasa si merita traita din plin. Cred ca parintii mei, sora mea, sunt putin mirati de atitudinea pe care o am acum fata de viata. Au inceput sa ma intereseze fetele, vara trecuta am fost destul de des la strand si imi placea sa admir fetele frumoase care treceau prin jurul meu chiar daca uneori imi era putina teama, eu tot ma duceam. Dupa un timp, nu mai simteam teama atat de puternica, insa cand s-a apropiat iarna, am inceput sa ma simt mai putin bine si m-am internat la spital in Sighisoara. Aici am primit un tratament simplu si eficient: tranxene si anafranil. In sfarsit, acum pot sa spun ca, pentru prima data in viata, detin controlul asupra vietii mele. La spital in Sighisoara, am intilnit un barbat mai mare ca mine cu 10 ani, cu care m-am imprietenit si m-am simtit foarte bine. Un tip increzator in fortele sale, insa are probleme cu alcolul. Am vorbit despre sex, pentru ca el are o experienta foarte mare cu fetele. Am caţiva prieteni barbati, dar majoritatea sunt insurati. Vreau sa merg intr-un bar, la o bere, sa imi fac prieteni, baieti sau fete, care sa aiba o mentalitate apropiata de a mea. Mi-ar fi placut sa raman prieten cu baiatul de la spital, dar nu imi place faptul ca e mai tot timpul beat. Am gasit pe site-ul vostru o carte: "Tehnici de seductie rapida", pe care intentionez sa o cumpar. Imi doresc ca acest an sa fie unul mai frumos. Imi doresc o relatie cu o fata...
Va rog sa imi dati unele sfaturi, carti pe care sa le citesc, pentru a reusi sa indepartez problemele si daca voi mai fi vreodata intrenat intr-un spital, vreau ca pe biletul meu de externare sa scrie "pacient vindecat in totalitate". Va multumesc anticipat!
Astept raspunsul dumneavoastra
Cu mult respect,
Janos

Draga Janos,

Ne-ai povestit in aceasta scrisoare de o problema foarte delicata. Te-ai confruntat foarte multi ani cu aceasta temere fata de comunicare, in general. Nu am reusit insa sa imi dau seama care sunt, de fapt, cauzele acestei probleme, pentru ca nu mi-ai povestit de vreo deceptie. Am inteles ca totul a inceput la varsta de 14 ani, cand erai intr-un grup de prieteni. Apoi, te-ai indepartat de ei. Ce a determinat acest lucru? Faptul ca ei au suferit schimbari propice pubertatii, adica au inceput sa simta si atractie pentru sexul opus, nu vad de ce te-ar fi putut afecta pe tine. Cred ca este foarte posibil sa fi suferit o trauma in acest capitol al vietii tale despre care sa nu ne fi povestit.
Ma bucur foarte mult ca ai inceput sa gasesti rezolvare pentru problemele tale, pentru ca tulburarile tale sunt o chestiune delicata si complexa. Incerca sa comunici mai mult, fa-ti prieteni. Daca iti este teama de un contact direct cu fetele sau baietii, cauta sa te inscrii pe site-ul www.singur.ro.
Sunt sigura ca vei gasi acolo o multime de tineri cu care sa comunici si care sa te ajute sa depasesti aceasta problema a ta, mai usor.
Cat despre carti, iti recomand cu caldura sa comanzi "Tehnici de seductie rapida", te va ajuta sa intelegi mai bine comportamentul femeii si sa scapi pentru totdeauna de timiditate.
In speranta ca ti-am putut fi de folos, iti doresc multa bafta!

Pentru a citi tot raspunsul trebuie sa te logezi

Daca ai cont logeaza-te altfel creaza-ti un cont nou. Dureaza doar un minut.