Numai pentru infector. Raspuns la "Completari

Pagina 1 din 1
1

valy2jan

Veteran member
298 mesaje

Numai pentru infector. Raspuns la "Completari

scris pe 24 mar 2004 01:42 de valy2jan

IMPLICA}II DE ORDIN PSIHOLOGIC AL LIMBAJULUI ~N EXERCITAREA CU EFICIEN}| A ACTULUI DE CONDUCERE


Capacitatea de a rela]iona eficient cu cei din jurul nostru, de a le satisface trebuin]ele de comunicare, de stim, de apreciere este, ca oricare alt factor de personalitate, inegal dezvoltat la to]i oamenii.
Exist persoane cu un comportament prosocial puternic, generoase, altruiste - ^n sens psihologic – cu un stil interac]ional gratificant, dup cum exist [i per-soane egocentrice, egoiste, care “exploateaz� orice interac]iune exclusiv ^n favoarea lor.
Deoarece, ^n temele ce vor fi prezentate ^n continuare, astzi [i ulterior, pe primul plan se afl Seful ([eful, conduc orul), vom prezenta ^n continuare

CÂTEVA CONSIDERENTE DE ORDIN GENERAL PRIVIND
MENEGMENTUL (ACTUL DE CONDUCERE)

Când aud cuvântul “managementâ€?, majoritatea oamenilor se gândesc la con-ducerea ^ntreprinderilor economice. Managementul este necesar tuturor or-ganiza]iilor moderne, indiferent dac sunt sau nu economice. Acesta este tot atât de necesar [i acelor sectoare care cuprind institu]ii sociale sau de stat, cum este armata. Ele au nevoie de management prin faptul c nu sunt supuse disciplinei date de câ[tig sau de pierdere.
Orice organiza]ie, indiferent de tipul su, urm
e[te ^ndeplinirea obiectivelor cu minim de effort. {tiin]a care realizeaz acest deziderat este managmentul, care la rândulei, se bazeaz pe economie politic; planificare, previziune, prognoz; statistic, logistic, finan]e, ergonomie, etc.
~ntr-o vreme, managerul era definit ca “persoan care este rspunz oare pentru munca unor subalterni�. Un manager era un [ef, iar managementul ^nsemna renume [i putere, aspect sub care ^l vd mul]i.
Mai târziu, defini]ia managerului s-a schimbat ^n “persoan care rspunde de randamentul unor oameniâ€?. Dar aceast defini]ie este considerst ^n prezent, prea restrâns [i a fost ^nlocuit cu “persoan care rspunde de modul ^n care este apli-cat [tiin]aâ€?. A[adar, managerii privesc [tiin]a ca mijloc prin care organiza]ia ob]ine rezultate.
{i organiza]ia militar are nevoie de manageri. Pentru a transforma [tiin]ele ^n [tiin], [efii trebuie s se fac ^n]ele[i.
Eficien]a ^n conducerea unei institu]ii, organiza]ii, etc. este multideterminat - logistic, psihologic, sociologic, [.a. -, dar nu este – sau ar trebui s fie – un efect aleator al ac]iunii acestor factori sau al unei strategii “^ncercare [i eroare�, strategie extrem de costisitoare ^n toate planurile – uman, material, financiar.
Cercet
ile de psihosociologia conducerii au demonstrat, f
dubii, posibili-tatea ca printr-o instruire – teoretic [i ac]ional - dirijat, riguros fundamentat, s se formeze conduc ori eficien]i, indiferent de domeniul de manifestare al re-spectivelor procese de conducere: economic, militar, [.a.
~n continuare v prezint, ^ntr-o form concis, câteva din bazele comporta-mentale ale conducerii eficiente recomandate ca atare de literatura de specialitate.


IMPLICA}II DE ORDIN PSIHOLOGIC AL LIMBAJULUI ~N EXERCITAREA CU EFICIEN}| A ACTULUI DE CONDUCERE

Procesele de comunicare sunt fundamentale ^n func]ionarea oric
ui grup macro sau microsocial, deoarece acestea asigur interac]iunea ra]ional a per-soanelor, coordonarea, cooperarea [i influen]a reciproc; prin intermediul comu-nic
ii personale se informeaz, se antreneaz, sunt ^ndrumate la participare, etc.
Pentru ca un proces de comunicare ^ntre conduc or [i subaltern – referindu-ne strict la dimensiunea sa func]ional, de transmitere a unor dispozi]ii – s-[i ^ndeplineasc rolul su reglator, de rezolvare a sarcinilor, trebuie ca respectiva comunicare s se desf[oare ^n raport cu anumite reguli. Enumerm din acestea:
1. Crearea subordonatului convingerea c ordinele (dispozi]iile) pe care le d Seful se ^nscriu ^n obiectivele unit]ii (forma]iunii) [i sunt ^n concor-dan] cu atribu]iunile func]ionale ale conduc orului [i cu interesele proprii ale subordona]ilor.
2. {eful trebuie s se fereasc de extreme: excesul de (ordine) dis-pozi]ii ^i face pe subordona]i total dependen]i de el, lipsi]i de ini]iativ, iner]i, iar lipsa acestor consemne de reglare afecteaz coeren]a institu]iei (anarhie sau pasiv-ism).
3. Seful trebuie s se asigure c va transmite ordinul celui mai potrivit subordonat, c acesta are competen]a [i aptitudinile cerute de execu]ie.
4. Odat luat decizia – ^n func]ie de situa]ie [i con]inut, cu sau f
consultarea subalternilor – ^n transmiterea dispozi]iei i se solicit aten]ia subalternu-lui [i i se spune ce, când, unde, cu cine, eventual de ce [i cum, cui [i când trebuie apoi raportat despre execu]ie.
5. {eful trebuie s foloseasc un limbaj pe ^n]elesul subordonatului, clarificându-[i ideile ^nainte de a comunica ceva. Dispozi]ia trebuie s fie concis, clar, complet, cu consisten] intern (necontradictorie).
6. Trebuie s se ]in cont c autoritatea, prestigiul, competen]a [efului – ca determinan]i ai ^ncrederii subordona]ilor ^n Sef (conduc or) – favorizeaz [i activeaz receptivitatea subordona]ilor, le creaz o stare motiva]ional favorabil execut
ii dispozi]iei. De fapt, ^ntregul context psihosocial influien]eaz eficien]a comunic
ii (^n]elegere, acceptare [i rol motivator ridicate – v. fig.).
Eficien]a conducerii este dependent de gradul de cooperare ^n microgrup [i de ^ncre-dere reciproc lider-subaltern.
7. Trebuie s se ]in cont de faptul corice comunicare are [i o compo-nent ecto-semantic, alc uit din simboluri neverbale (expresii faciale, inflexiuni vocale, gesturi, mi[c
i ale corpului, postúri, etc.).
Aceast component are o conota]ie multipl: afectiv, orientativ [i cogni-tiv; ea poate ^nt
i sau, dimpotriv, poate afecta semnifica]ia verbal. Cercet
ile arat c distorsiunea mesajului verbal, datorat neconcordan]ei celor dou compo-nente – semantic [i ecto-semantic – poate duce la o reducere cu 50–70 la sut a cantit]ii de informa]ii transmise.
~n plan mai larg, ^n]elegerea limbajului non-verbal le faciliteaz partenerilor de comunicare adoptarea unor strategii interac]ionale adecvate.
~n tabel sunt prezentate, selectiv, câteva elemente non-verbale de comunicare [i semnifica]ia acestora.
8. Se va urm
i ca dispozi]ia s urmeze linia ierarhic; se va evita ca subordona]ii s primeasc dispozi]ii despre care [efii lor nemijloci]i s nu [tie nimic.
9. Se va avea grij, la toate nivelurile, de rapiditatea [i fidelitatea transmiterii dispozi]iilor, care pot fi afectate de blocaje, filtraje distorsiuni, etc.
10. Trebuie urm it permanent executarea dispozi]iei: neexecutarea afecteaz func]ionalitatea organiza]iei, iar indiferen]a [efului fa] de modul de ex-ecu]ie descurajeaz subordonatul.
La o comunicare necorespunz oare se ^n]elege doar 70%, se aprob-accept 50% [i se aplic doar 25%.

* *
*

~n continuare m voi referii la unul din principalele mesaje independente cu care fizionomia noastr ^nso]e[te cuvintele, adic din ceea ce numim comunicare non-verbal:
SURÂSUL
De multe ori “replicile-mute� ]in locul unui rspuns verbal sau unei atitudini fa] de o anumit situa]ie.
Ca mijloc de comunicare specific, semnalele reprezint un interes real pen-tru psihologia uman [i pentru psihosociologie deoarece la baza comportamentului uman se gsesc structuri [i reac]ii arhaice.
~ntre sutele, poate chiar miile de semnale non-verbale, unele – ca gesturile de exemplu – se pot dobândi se pot dobândi prin intermediul anturajului, altele – cum este surâsul – fac parte din categoria celor ^nscute, ^nscrise ^n genele umane. Etologistul Eibl-Eibesfeldt sus]ine aceast ipotez pe baza ^nregistr
ii unor reac]ii ale copiilor orbi [i surzi din na[tere. La ace[tia, de[i nu se poate comu-nica cu ei decât prin mijloace tactile, s-a constatat, ^n mod evident, surâsul ca manifestare ^n ^mprejur
i corespunz oare. Dup p
erea speciali[tilor, faptul relev posibilitatea existen]ei surâsului ca tip de comunicare pe primele trepte ale evolu]iei umanit]ii, atunci când limbajul ^nc nu ap
use. Dealtfel, copilul, ^nainte de a ^ncepe s vorbeasc, stie s foloseasc mimica pentru a adresa anumite me-saje celor apropia]i.
Fizic, surâsul se realizeaz prin contrac]ia a 13 mu[chi ai fecomparativ cu peste 50 de mu[chi care ac]ioneaz atunci când ne ^ncruntm. Este mai u[or, deci, s surâdem.
~n ceea ce prive[te originea [i semnifica]ia surâsului, p
erile speciali[tilor sunt contradictorii. Etologistul german Konrad Lorenz, comparând conduita uman cu comportamentu animal, vede ^n surâs un fel de deturnare a mecanismului agre-sivit]ii. El sus]ine astfel o teorie a “redirec]ion
ii�, bazat pe urm orul principiu: tot ceea ce se mi[c reprezint pentru animal o surs de amenin]are ^mpotriva c
eia adopt, din instinct, o atitudine de atac sau de ap
are. ~n momentul când ^[i d seama c nu este ^n primejdie, gesturile sale agresive se transform ^n ges-turi de amici]ie. Dup Lorenz, omul primitiv – vân orul – avea prin reflex o mimicprin care ^[i ar a din]ii.
Aflst, apoi, ^n fa]a unei situa]ii ^n care agresivitatea se dovedea inutil, aceast atitudine se transforma, probabil, ^n surâs. Ipoteza a fost puternic contes-tat de al]i etologi. Pentru ace[tia, era greu de asimilat surâsul cu o conduit agresiv redirec]ionat. Specialistul francez Desmond Morris, ar ând evolu]ia cro-nologic a semnalelor transmise de noul-nscut: plâns – dup na[tere, surâs – dup cinci-[ase sptmâni, râs dup [apte-opt sptmâni – apreciaz plânsul ca pe o chemare adresat mamei, iar surâsul ca pe o modalitate de a o re]ine. Puiul de om ^nlocuie[te astfel, prin mimica sa, gestul pe care ^l face puiul de maimu] atunci când se prinde de blana mamei sale.
Cercet orul american P. Ohala aduce confirm
i suplimentare la teoria con-form c
eia conform c
uia surâsul este o reac]ie de stabilire a amici]iei sau de instaurare a “armisti]iuluiâ€?. Pornind de la observarea diferitelor comportamente ale animalelor, el constat c surâsul face parte dintr-o conduit global alc uit din mimic [i emitere de sunete, de obicei ascu]ite. La om a persistat numai mimica , vocaliz
ile complementare disp
ând. Aceste teze sunt sus]inute de ornitologul E.S. Morton, de la Smithsonian Institut (S.U.A.), care afirm c atitudinea [i su-netele emise sunt ^n func]ie de impresia pe care dore[te un animal s o fac oponentul su. Pentru evitarea luptei, combatantul care se recunoa[te mai slab caut s dea impresia c este cât de mic, emi]ând ^n acela[i timp sunete ascu]ite, asem
oare celor scoase de pui, aceasta fiind [i una din explica]iile faptului c adul]ii nu atac puii din propria specie.



fara sex nu am exista
sus

danuta2409

Veteran member
168 mesaje

Re: Numai pentru infector. Raspuns la "Comple

scris pe 24 mar 2004 08:12 de danuta2409

IMPLICA}II DE ORDIN PSIHOLOGIC AL LIMBAJULUI ~N EXERCITAREA CU EFICIEN}| A ACTULUI DE CONDUCERE


Capacitatea de a rela]iona eficient cu cei din jurul nostru, de a le satisface trebuin]ele de comunicare, de stim, de apreciere este, ca oricare alt factor de personalitate, inegal dezvoltat la to]i oamenii.
Exist persoane cu un comportament prosocial puternic, generoase, altruiste - ^n sens psihologic – cu un stil interac]ional gratificant, dup cum exist [i per-soane egocentrice, egoiste, care “exploateaz� orice interac]iune exclusiv ^n favoarea lor.
Deoarece, ^n temele ce vor fi prezentate ^n continuare, astzi [i ulterior, pe primul plan se afl Seful ([eful, conduc orul), vom prezenta ^n continuare

CÂTEVA CONSIDERENTE DE ORDIN GENERAL PRIVIND
MENEGMENTUL (ACTUL DE CONDUCERE)

Când aud cuvântul “managementâ€?, majoritatea oamenilor se gândesc la con-ducerea ^ntreprinderilor economice. Managementul este necesar tuturor or-ganiza]iilor moderne, indiferent dac sunt sau nu economice. Acesta este tot atât de necesar [i acelor sectoare care cuprind institu]ii sociale sau de stat, cum este armata. Ele au nevoie de management prin faptul c nu sunt supuse disciplinei date de câ[tig sau de pierdere.
Orice organiza]ie, indiferent de tipul su, urm
e[te ^ndeplinirea obiectivelor cu minim de effort. {tiin]a care realizeaz acest deziderat este managmentul, care la rândulei, se bazeaz pe economie politic; planificare, previziune, prognoz; statistic, logistic, finan]e, ergonomie, etc.
~ntr-o vreme, managerul era definit ca “persoan care este rspunz oare pentru munca unor subalterni�. Un manager era un [ef, iar managementul ^nsemna renume [i putere, aspect sub care ^l vd mul]i.
Mai târziu, defini]ia managerului s-a schimbat ^n “persoan care rspunde de randamentul unor oameniâ€?. Dar aceast defini]ie este considerst ^n prezent, prea restrâns [i a fost ^nlocuit cu “persoan care rspunde de modul ^n care este apli-cat [tiin]aâ€?. A[adar, managerii privesc [tiin]a ca mijloc prin care organiza]ia ob]ine rezultate.
{i organiza]ia militar are nevoie de manageri. Pentru a transforma [tiin]ele ^n [tiin], [efii trebuie s se fac ^n]ele[i.
Eficien]a ^n conducerea unei institu]ii, organiza]ii, etc. este multideterminat - logistic, psihologic, sociologic, [.a. -, dar nu este – sau ar trebui s fie – un efect aleator al ac]iunii acestor factori sau al unei strategii “^ncercare [i eroare�, strategie extrem de costisitoare ^n toate planurile – uman, material, financiar.
Cercet
ile de psihosociologia conducerii au demonstrat, f
dubii, posibili-tatea ca printr-o instruire – teoretic [i ac]ional - dirijat, riguros fundamentat, s se formeze conduc ori eficien]i, indiferent de domeniul de manifestare al re-spectivelor procese de conducere: economic, militar, [.a.
~n continuare v prezint, ^ntr-o form concis, câteva din bazele comporta-mentale ale conducerii eficiente recomandate ca atare de literatura de specialitate.


IMPLICA}II DE ORDIN PSIHOLOGIC AL LIMBAJULUI ~N EXERCITAREA CU EFICIEN}| A ACTULUI DE CONDUCERE

Procesele de comunicare sunt fundamentale ^n func]ionarea oric
ui grup macro sau microsocial, deoarece acestea asigur interac]iunea ra]ional a per-soanelor, coordonarea, cooperarea [i influen]a reciproc; prin intermediul comu-nic
ii personale se informeaz, se antreneaz, sunt ^ndrumate la participare, etc.
Pentru ca un proces de comunicare ^ntre conduc or [i subaltern – referindu-ne strict la dimensiunea sa func]ional, de transmitere a unor dispozi]ii – s-[i ^ndeplineasc rolul su reglator, de rezolvare a sarcinilor, trebuie ca respectiva comunicare s se desf[oare ^n raport cu anumite reguli. Enumerm din acestea:
1. Crearea subordonatului convingerea c ordinele (dispozi]iile) pe care le d Seful se ^nscriu ^n obiectivele unit]ii (forma]iunii) [i sunt ^n concor-dan] cu atribu]iunile func]ionale ale conduc orului [i cu interesele proprii ale subordona]ilor.
2. {eful trebuie s se fereasc de extreme: excesul de (ordine) dis-pozi]ii ^i face pe subordona]i total dependen]i de el, lipsi]i de ini]iativ, iner]i, iar lipsa acestor consemne de reglare afecteaz coeren]a institu]iei (anarhie sau pasiv-ism).
3. Seful trebuie s se asigure c va transmite ordinul celui mai potrivit subordonat, c acesta are competen]a [i aptitudinile cerute de execu]ie.
4. Odat luat decizia – ^n func]ie de situa]ie [i con]inut, cu sau f
consultarea subalternilor – ^n transmiterea dispozi]iei i se solicit aten]ia subalternu-lui [i i se spune ce, când, unde, cu cine, eventual de ce [i cum, cui [i când trebuie apoi raportat despre execu]ie.
5. {eful trebuie s foloseasc un limbaj pe ^n]elesul subordonatului, clarificându-[i ideile ^nainte de a comunica ceva. Dispozi]ia trebuie s fie concis, clar, complet, cu consisten] intern (necontradictorie).
6. Trebuie s se ]in cont c autoritatea, prestigiul, competen]a [efului – ca determinan]i ai ^ncrederii subordona]ilor ^n Sef (conduc or) – favorizeaz [i activeaz receptivitatea subordona]ilor, le creaz o stare motiva]ional favorabil execut
ii dispozi]iei. De fapt, ^ntregul context psihosocial influien]eaz eficien]a comunic
ii (^n]elegere, acceptare [i rol motivator ridicate – v. fig.).
Eficien]a conducerii este dependent de gradul de cooperare ^n microgrup [i de ^ncre-dere reciproc lider-subaltern.
7. Trebuie s se ]in cont de faptul corice comunicare are [i o compo-nent ecto-semantic, alc uit din simboluri neverbale (expresii faciale, inflexiuni vocale, gesturi, mi[c
i ale corpului, postúri, etc.).
Aceast component are o conota]ie multipl: afectiv, orientativ [i cogni-tiv; ea poate ^nt
i sau, dimpotriv, poate afecta semnifica]ia verbal. Cercet
ile arat c distorsiunea mesajului verbal, datorat neconcordan]ei celor dou compo-nente – semantic [i ecto-semantic – poate duce la o reducere cu 50–70 la sut a cantit]ii de informa]ii transmise.
~n plan mai larg, ^n]elegerea limbajului non-verbal le faciliteaz partenerilor de comunicare adoptarea unor strategii interac]ionale adecvate.
~n tabel sunt prezentate, selectiv, câteva elemente non-verbale de comunicare [i semnifica]ia acestora.
8. Se va urm
i ca dispozi]ia s urmeze linia ierarhic; se va evita ca subordona]ii s primeasc dispozi]ii despre care [efii lor nemijloci]i s nu [tie nimic.
9. Se va avea grij, la toate nivelurile, de rapiditatea [i fidelitatea transmiterii dispozi]iilor, care pot fi afectate de blocaje, filtraje distorsiuni, etc.
10. Trebuie urm it permanent executarea dispozi]iei: neexecutarea afecteaz func]ionalitatea organiza]iei, iar indiferen]a [efului fa] de modul de ex-ecu]ie descurajeaz subordonatul.
La o comunicare necorespunz oare se ^n]elege doar 70%, se aprob-accept 50% [i se aplic doar 25%.

* *
*

~n continuare m voi referii la unul din principalele mesaje independente cu care fizionomia noastr ^nso]e[te cuvintele, adic din ceea ce numim comunicare non-verbal:
SURÂSUL
De multe ori “replicile-mute� ]in locul unui rspuns verbal sau unei atitudini fa] de o anumit situa]ie.
Ca mijloc de comunicare specific, semnalele reprezint un interes real pen-tru psihologia uman [i pentru psihosociologie deoarece la baza comportamentului uman se gsesc structuri [i reac]ii arhaice.
~ntre sutele, poate chiar miile de semnale non-verbale, unele – ca gesturile de exemplu – se pot dobândi se pot dobândi prin intermediul anturajului, altele – cum este surâsul – fac parte din categoria celor ^nscute, ^nscrise ^n genele umane. Etologistul Eibl-Eibesfeldt sus]ine aceast ipotez pe baza ^nregistr
ii unor reac]ii ale copiilor orbi [i surzi din na[tere. La ace[tia, de[i nu se poate comu-nica cu ei decât prin mijloace tactile, s-a constatat, ^n mod evident, surâsul ca manifestare ^n ^mprejur
i corespunz oare. Dup p
erea speciali[tilor, faptul relev posibilitatea existen]ei surâsului ca tip de comunicare pe primele trepte ale evolu]iei umanit]ii, atunci când limbajul ^nc nu ap
use. Dealtfel, copilul, ^nainte de a ^ncepe s vorbeasc, stie s foloseasc mimica pentru a adresa anumite me-saje celor apropia]i.
Fizic, surâsul se realizeaz prin contrac]ia a 13 mu[chi ai fecomparativ cu peste 50 de mu[chi care ac]ioneaz atunci când ne ^ncruntm. Este mai u[or, deci, s surâdem.
~n ceea ce prive[te originea [i semnifica]ia surâsului, p
erile speciali[tilor sunt contradictorii. Etologistul german Konrad Lorenz, comparând conduita uman cu comportamentu animal, vede ^n surâs un fel de deturnare a mecanismului agre-sivit]ii. El sus]ine astfel o teorie a “redirec]ion
ii�, bazat pe urm orul principiu: tot ceea ce se mi[c reprezint pentru animal o surs de amenin]are ^mpotriva c
eia adopt, din instinct, o atitudine de atac sau de ap
are. ~n momentul când ^[i d seama c nu este ^n primejdie, gesturile sale agresive se transform ^n ges-turi de amici]ie. Dup Lorenz, omul primitiv – vân orul – avea prin reflex o mimicprin care ^[i ar a din]ii.
Aflst, apoi, ^n fa]a unei situa]ii ^n care agresivitatea se dovedea inutil, aceast atitudine se transforma, probabil, ^n surâs. Ipoteza a fost puternic contes-tat de al]i etologi. Pentru ace[tia, era greu de asimilat surâsul cu o conduit agresiv redirec]ionat. Specialistul francez Desmond Morris, ar ând evolu]ia cro-nologic a semnalelor transmise de noul-nscut: plâns – dup na[tere, surâs – dup cinci-[ase sptmâni, râs dup [apte-opt sptmâni – apreciaz plânsul ca pe o chemare adresat mamei, iar surâsul ca pe o modalitate de a o re]ine. Puiul de om ^nlocuie[te astfel, prin mimica sa, gestul pe care ^l face puiul de maimu] atunci când se prinde de blana mamei sale.
Cercet orul american P. Ohala aduce confirm
i suplimentare la teoria con-form c
eia conform c
uia surâsul este o reac]ie de stabilire a amici]iei sau de instaurare a “armisti]iuluiâ€?. Pornind de la observarea diferitelor comportamente ale animalelor, el constat c surâsul face parte dintr-o conduit global alc uit din mimic [i emitere de sunete, de obicei ascu]ite. La om a persistat numai mimica , vocaliz
ile complementare disp
ând. Aceste teze sunt sus]inute de ornitologul E.S. Morton, de la Smithsonian Institut (S.U.A.), care afirm c atitudinea [i su-netele emise sunt ^n func]ie de impresia pe care dore[te un animal s o fac oponentul su. Pentru evitarea luptei, combatantul care se recunoa[te mai slab caut s dea impresia c este cât de mic, emi]ând ^n acela[i timp sunete ascu]ite, asem
oare celor scoase de pui, aceasta fiind [i una din explica]iile faptului c adul]ii nu atac puii din propria specie.




na, sa citesti tu ce-ai scris!!! grrr... puteai sa faci o sinteza cu fonturi ... lizibile...




niciodata nu e prea tarziu... pentru nimic...
xxx, danuta
sus

Raziel

Veteran member
288 mesaje

Re: Numai pentru infector. Raspuns la "Comple

scris pe 24 mar 2004 08:46 de Raziel

IMPLICA}II DE ORDIN PSIHOLOGIC AL LIMBAJULUI ~N EXERCITAREA CU EFICIEN}| A ACTULUI DE CONDUCERE


Capacitatea de a rela]iona eficient cu cei din jurul nostru, de a le satisface trebuin]ele de comunicare, de stim, de apreciere este, ca oricare alt factor de personalitate, inegal dezvoltat la to]i oamenii.
Exist persoane cu un comportament prosocial puternic, generoase, altruiste - ^n sens psihologic – cu un stil interac]ional gratificant, dup cum exist [i per-soane egocentrice, egoiste, care “exploateaz� orice interac]iune exclusiv ^n favoarea lor.
Deoarece, ^n temele ce vor fi prezentate ^n continuare, astzi [i ulterior, pe primul plan se afl Seful ([eful, conduc orul), vom prezenta ^n continuare

CÂTEVA CONSIDERENTE DE ORDIN GENERAL PRIVIND
MENEGMENTUL (ACTUL DE CONDUCERE)

Când aud cuvântul “managementâ€?, majoritatea oamenilor se gândesc la con-ducerea ^ntreprinderilor economice. Managementul este necesar tuturor or-ganiza]iilor moderne, indiferent dac sunt sau nu economice. Acesta este tot atât de necesar [i acelor sectoare care cuprind institu]ii sociale sau de stat, cum este armata. Ele au nevoie de management prin faptul c nu sunt supuse disciplinei date de câ[tig sau de pierdere.
Orice organiza]ie, indiferent de tipul su, urm
e[te ^ndeplinirea obiectivelor cu minim de effort. {tiin]a care realizeaz acest deziderat este managmentul, care la rândulei, se bazeaz pe economie politic; planificare, previziune, prognoz; statistic, logistic, finan]e, ergonomie, etc.
~ntr-o vreme, managerul era definit ca “persoan care este rspunz oare pentru munca unor subalterni�. Un manager era un [ef, iar managementul ^nsemna renume [i putere, aspect sub care ^l vd mul]i.
Mai târziu, defini]ia managerului s-a schimbat ^n “persoan care rspunde de randamentul unor oameniâ€?. Dar aceast defini]ie este considerst ^n prezent, prea restrâns [i a fost ^nlocuit cu “persoan care rspunde de modul ^n care este apli-cat [tiin]aâ€?. A[adar, managerii privesc [tiin]a ca mijloc prin care organiza]ia ob]ine rezultate.
{i organiza]ia militar are nevoie de manageri. Pentru a transforma [tiin]ele ^n [tiin], [efii trebuie s se fac ^n]ele[i.
Eficien]a ^n conducerea unei institu]ii, organiza]ii, etc. este multideterminat - logistic, psihologic, sociologic, [.a. -, dar nu este – sau ar trebui s fie – un efect aleator al ac]iunii acestor factori sau al unei strategii “^ncercare [i eroare�, strategie extrem de costisitoare ^n toate planurile – uman, material, financiar.
Cercet
ile de psihosociologia conducerii au demonstrat, f
dubii, posibili-tatea ca printr-o instruire – teoretic [i ac]ional - dirijat, riguros fundamentat, s se formeze conduc ori eficien]i, indiferent de domeniul de manifestare al re-spectivelor procese de conducere: economic, militar, [.a.
~n continuare v prezint, ^ntr-o form concis, câteva din bazele comporta-mentale ale conducerii eficiente recomandate ca atare de literatura de specialitate.


IMPLICA}II DE ORDIN PSIHOLOGIC AL LIMBAJULUI ~N EXERCITAREA CU EFICIEN}| A ACTULUI DE CONDUCERE

Procesele de comunicare sunt fundamentale ^n func]ionarea oric
ui grup macro sau microsocial, deoarece acestea asigur interac]iunea ra]ional a per-soanelor, coordonarea, cooperarea [i influen]a reciproc; prin intermediul comu-nic
ii personale se informeaz, se antreneaz, sunt ^ndrumate la participare, etc.
Pentru ca un proces de comunicare ^ntre conduc or [i subaltern – referindu-ne strict la dimensiunea sa func]ional, de transmitere a unor dispozi]ii – s-[i ^ndeplineasc rolul su reglator, de rezolvare a sarcinilor, trebuie ca respectiva comunicare s se desf[oare ^n raport cu anumite reguli. Enumerm din acestea:
1. Crearea subordonatului convingerea c ordinele (dispozi]iile) pe care le d Seful se ^nscriu ^n obiectivele unit]ii (forma]iunii) [i sunt ^n concor-dan] cu atribu]iunile func]ionale ale conduc orului [i cu interesele proprii ale subordona]ilor.
2. {eful trebuie s se fereasc de extreme: excesul de (ordine) dis-pozi]ii ^i face pe subordona]i total dependen]i de el, lipsi]i de ini]iativ, iner]i, iar lipsa acestor consemne de reglare afecteaz coeren]a institu]iei (anarhie sau pasiv-ism).
3. Seful trebuie s se asigure c va transmite ordinul celui mai potrivit subordonat, c acesta are competen]a [i aptitudinile cerute de execu]ie.
4. Odat luat decizia – ^n func]ie de situa]ie [i con]inut, cu sau f
consultarea subalternilor – ^n transmiterea dispozi]iei i se solicit aten]ia subalternu-lui [i i se spune ce, când, unde, cu cine, eventual de ce [i cum, cui [i când trebuie apoi raportat despre execu]ie.
5. {eful trebuie s foloseasc un limbaj pe ^n]elesul subordonatului, clarificându-[i ideile ^nainte de a comunica ceva. Dispozi]ia trebuie s fie concis, clar, complet, cu consisten] intern (necontradictorie).
6. Trebuie s se ]in cont c autoritatea, prestigiul, competen]a [efului – ca determinan]i ai ^ncrederii subordona]ilor ^n Sef (conduc or) – favorizeaz [i activeaz receptivitatea subordona]ilor, le creaz o stare motiva]ional favorabil execut
ii dispozi]iei. De fapt, ^ntregul context psihosocial influien]eaz eficien]a comunic
ii (^n]elegere, acceptare [i rol motivator ridicate – v. fig.).
Eficien]a conducerii este dependent de gradul de cooperare ^n microgrup [i de ^ncre-dere reciproc lider-subaltern.
7. Trebuie s se ]in cont de faptul corice comunicare are [i o compo-nent ecto-semantic, alc uit din simboluri neverbale (expresii faciale, inflexiuni vocale, gesturi, mi[c
i ale corpului, postúri, etc.).
Aceast component are o conota]ie multipl: afectiv, orientativ [i cogni-tiv; ea poate ^nt
i sau, dimpotriv, poate afecta semnifica]ia verbal. Cercet
ile arat c distorsiunea mesajului verbal, datorat neconcordan]ei celor dou compo-nente – semantic [i ecto-semantic – poate duce la o reducere cu 50–70 la sut a cantit]ii de informa]ii transmise.
~n plan mai larg, ^n]elegerea limbajului non-verbal le faciliteaz partenerilor de comunicare adoptarea unor strategii interac]ionale adecvate.
~n tabel sunt prezentate, selectiv, câteva elemente non-verbale de comunicare [i semnifica]ia acestora.
8. Se va urm
i ca dispozi]ia s urmeze linia ierarhic; se va evita ca subordona]ii s primeasc dispozi]ii despre care [efii lor nemijloci]i s nu [tie nimic.
9. Se va avea grij, la toate nivelurile, de rapiditatea [i fidelitatea transmiterii dispozi]iilor, care pot fi afectate de blocaje, filtraje distorsiuni, etc.
10. Trebuie urm it permanent executarea dispozi]iei: neexecutarea afecteaz func]ionalitatea organiza]iei, iar indiferen]a [efului fa] de modul de ex-ecu]ie descurajeaz subordonatul.
La o comunicare necorespunz oare se ^n]elege doar 70%, se aprob-accept 50% [i se aplic doar 25%.

* *
*

~n continuare m voi referii la unul din principalele mesaje independente cu care fizionomia noastr ^nso]e[te cuvintele, adic din ceea ce numim comunicare non-verbal:
SURÂSUL
De multe ori “replicile-mute� ]in locul unui rspuns verbal sau unei atitudini fa] de o anumit situa]ie.
Ca mijloc de comunicare specific, semnalele reprezint un interes real pen-tru psihologia uman [i pentru psihosociologie deoarece la baza comportamentului uman se gsesc structuri [i reac]ii arhaice.
~ntre sutele, poate chiar miile de semnale non-verbale, unele – ca gesturile de exemplu – se pot dobândi se pot dobândi prin intermediul anturajului, altele – cum este surâsul – fac parte din categoria celor ^nscute, ^nscrise ^n genele umane. Etologistul Eibl-Eibesfeldt sus]ine aceast ipotez pe baza ^nregistr
ii unor reac]ii ale copiilor orbi [i surzi din na[tere. La ace[tia, de[i nu se poate comu-nica cu ei decât prin mijloace tactile, s-a constatat, ^n mod evident, surâsul ca manifestare ^n ^mprejur
i corespunz oare. Dup p
erea speciali[tilor, faptul relev posibilitatea existen]ei surâsului ca tip de comunicare pe primele trepte ale evolu]iei umanit]ii, atunci când limbajul ^nc nu ap
use. Dealtfel, copilul, ^nainte de a ^ncepe s vorbeasc, stie s foloseasc mimica pentru a adresa anumite me-saje celor apropia]i.
Fizic, surâsul se realizeaz prin contrac]ia a 13 mu[chi ai fecomparativ cu peste 50 de mu[chi care ac]ioneaz atunci când ne ^ncruntm. Este mai u[or, deci, s surâdem.
~n ceea ce prive[te originea [i semnifica]ia surâsului, p
erile speciali[tilor sunt contradictorii. Etologistul german Konrad Lorenz, comparând conduita uman cu comportamentu animal, vede ^n surâs un fel de deturnare a mecanismului agre-sivit]ii. El sus]ine astfel o teorie a “redirec]ion
ii�, bazat pe urm orul principiu: tot ceea ce se mi[c reprezint pentru animal o surs de amenin]are ^mpotriva c
eia adopt, din instinct, o atitudine de atac sau de ap
are. ~n momentul când ^[i d seama c nu este ^n primejdie, gesturile sale agresive se transform ^n ges-turi de amici]ie. Dup Lorenz, omul primitiv – vân orul – avea prin reflex o mimicprin care ^[i ar a din]ii.
Aflst, apoi, ^n fa]a unei situa]ii ^n care agresivitatea se dovedea inutil, aceast atitudine se transforma, probabil, ^n surâs. Ipoteza a fost puternic contes-tat de al]i etologi. Pentru ace[tia, era greu de asimilat surâsul cu o conduit agresiv redirec]ionat. Specialistul francez Desmond Morris, ar ând evolu]ia cro-nologic a semnalelor transmise de noul-nscut: plâns – dup na[tere, surâs – dup cinci-[ase sptmâni, râs dup [apte-opt sptmâni – apreciaz plânsul ca pe o chemare adresat mamei, iar surâsul ca pe o modalitate de a o re]ine. Puiul de om ^nlocuie[te astfel, prin mimica sa, gestul pe care ^l face puiul de maimu] atunci când se prinde de blana mamei sale.
Cercet orul american P. Ohala aduce confirm
i suplimentare la teoria con-form c
eia conform c
uia surâsul este o reac]ie de stabilire a amici]iei sau de instaurare a “armisti]iuluiâ€?. Pornind de la observarea diferitelor comportamente ale animalelor, el constat c surâsul face parte dintr-o conduit global alc uit din mimic [i emitere de sunete, de obicei ascu]ite. La om a persistat numai mimica , vocaliz
ile complementare disp
ând. Aceste teze sunt sus]inute de ornitologul E.S. Morton, de la Smithsonian Institut (S.U.A.), care afirm c atitudinea [i su-netele emise sunt ^n func]ie de impresia pe care dore[te un animal s o fac oponentul su. Pentru evitarea luptei, combatantul care se recunoa[te mai slab caut s dea impresia c este cât de mic, emi]ând ^n acela[i timp sunete ascu]ite, asem
oare celor scoase de pui, aceasta fiind [i una din explica]iile faptului c adul]ii nu atac puii din propria specie.


Of doamne..!Abia m-am trezit si simt ca adorm din nou!



Exista o lege aspra...cand impotriva noastra se comite o dureroasa nedreptate:nu ne putem vindeca decat dupa ce iertam. (Alan Paton)
sus

Infector

Expert member
1846 mesaje

Re: Numai pentru infector. Raspuns la "Comple

scris pe 24 mar 2004 08:53 de Infector

valy2jan ... pentru mine sau pentru "infector" ala care ma imita?



Ok, sa zicem ca e pentru mine.Am citit textul in intregime , mi s-a parut cunoscut intalnind unele idei si in cartile de Teorie a Comunicarii , dar nu vad nici o legatura intre ce este scris si ce se intampla pe forum. Oricum e destul de interesant postul chiar si numai pentru cultura generala (facand abstractie ca nu are nici o legatura cu viata sexuala). Sper sa-mi spui si un motiv pentru care ai postat asta.



S.N.O.W.B.O.A.R.D. D.U.D.E.
sus

Infector

Expert member
1846 mesaje

Re: Re: Numai pentru infector. Raspuns la "Co

scris pe 24 mar 2004 19:38 de Infector

valy2jan ... pentru mine sau pentru "infector" ala care ma imita?



Ok, sa zicem ca e pentru mine.Am citit textul in intregime , mi s-a parut cunoscut intalnind unele idei si in cartile de Teorie a Comunicarii , dar nu vad nici o legatura intre ce este scris si ce se intampla pe forum. Oricum e destul de interesant postul chiar si numai pentru cultura generala (facand abstractie ca nu are nici o legatura cu viata sexuala). Sper sa-mi spui si un motiv pentru care ai postat asta.


... Si inca mai sper .... si sper .... si sper...



S.N.O.W.B.O.A.R.D. D.U.D.E.
sus

valy2jan

Veteran member
298 mesaje

Re: Re: Numai pentru infector. Raspuns la "Co

scris pe 24 mar 2004 19:47 de valy2jan

valy2jan ... pentru mine sau pentru "infector" ala care ma imita?



Ok, sa zicem ca e pentru mine.Am citit textul in intregime , mi s-a parut cunoscut intalnind unele idei si in cartile de Teorie a Comunicarii , dar nu vad nici o legatura intre ce este scris si ce se intampla pe forum. Oricum e destul de interesant postul chiar si numai pentru cultura generala (facand abstractie ca nu are nici o legatura cu viata sexuala). Sper sa-mi spui si un motiv pentru care ai postat asta.

Am aratat ca oricine poate lua texte de aiurea si a le posta pe acest forum. Oare nu ar fi mai bine sa purtam discutii despre sex si a nu expune texte de pa alte site-uri. O trimitere ar fi suficienta.
Ceea ce am postat este o lectie de pregatire psihica.



fara sex nu am exista
sus

nemesis

Expert member
2038 mesaje

Re: Numai pentru infector. Raspuns la "Comple

scris pe 24 mar 2004 19:51 de nemesis

"MENEGEMENTUL" ?
Eu sunt fizician teoretician dar stiu ca nu se scrie asa... inceraca macar sa mai citesti un pic, inainte de a posta tampenii pe site...

Rubrica inchisa!



Why am I frank with you? Because we, my friend, face an evolutionary gap here...

Din ciclul: "Prostia-i mai mare decat fosta Uniune Sovietica", astazi va prezentam: Si ar fi trebuit atunci sa se gandeasca la faptul ca un intelectual nu face amor pe cuptor. Nicolae I. Nicolae, consilier al presedintelui Academiei Romane
sus
Pagina 1 din 1
1


loading...


Ai probleme sexuale si nu ai la cine sa apelezi? Sunt Doina Panait, consilierul seXpert.ro, si iti stau la dispozitie!

spune-mi problema ta!
seXpert.ro iti pune la dispozitie o baza de date completa despre dragoste, sex, viata sexuala, sanatate si probleme sexuale!

vezi lista de articole!
 
Citeste manualele
originale Sexpert.ro
         

DragosteAdolescentaSeductieViata sexualaFamilieSanatate / probleme Cautare 
    Nu esti logat!

Login | Nu ai cont? Creeaza cont nou
 
    Ai o problema? Noi avem raspunsul

Citeste sfaturile consilierului!
MARIREA PENISULUI

Membri on-line:

198 vizitatori si 0 membri sunt online:


Vezi toti membrii online
Cauta membri
Despre noi:

seXpert.ro este un produs HTD.

Despre seXpert.ro

Adauga site-ul la favorite

Termeni si conditii de utilizare

Harta site-ului
Parteneri / publicitate:

seXpert.ro va recomanda:

EroticToys - Magazin sex shop

Singur.ro - Gaseste-ti jumatatea!


site-ul tau aici!
copyright © 2002-2024 seXpert.ro v.4.0   |   Toate drepturile rezervate