Pauza de relatie

Buna

Vreau sa pastrez o urma de demnitate chiar daca o iubesc mult. Am facut o greseala ca nu am stabilit o perioada de pauza? Mai pot corecta ceva in privinta asta? Mi-e frica sa nu o sufoc, vrea pauza, ii acord pauza chiar daca imi va fi f greu. Probabil suna pueril, deoarece fiecare relatie e diferita in felul ei si probabil doar ea va putea sti ce se petrece in inimioara ei, dar, din experienta voastra, ar mai exista ceva sanse de impacare? Sufar enorm, simt ca lumea se prabuseste in jurul meu dar voi fi tare si voi incerca sa remediez anumite chestii ce nu-i plac ei (dar nici mie) la mine (lipsa carnetului de conducere - maine sustin proba teoretica, si un job). Aveti ceva sfaturi sa-mi dati?

Multumesc

Buna

Ma aflu (sau am fost?) intr-o relatie ce a luat nastere dintr-o scanteie, ca apoi sa se extinda, sa arda si sa se consume la fel de repede precum a inceput. Eu 27 de ani, ea 23. Initial au existat mai multi factori externi care au incercat sa ne impiedice, fostul ei prieten care nu-i dadea pace (putin spus) in ciuda faptului ca totul se terminase intre ei. Relatia noastra a devenit una si mai puternica, tot timpul ne gaseam alinare si fericire in bratele celuilalt. Simteam ca nimeni si nimic nu ne mai poate opri. Zambeam si radeam fara motiv cand eram impreuna. Totul parea perfect, parca desprins din realitate. Am mai iubit la viata mea, chiar f mult, insa nu am mai simtit niciodata atata caldura si fericire alaturi de cineva.

La inceputul verii insa (dupa ~1an), lucrurile au inceput sa se schimbe. Isi intorcea uneori capul cand vroiam sa o sarut iar relatiile intime s-au rarit substantial. Initial a dat vina pe stresul din sesiune si am inteles-o. Apoi pe parcursul verii era suparata ca nu fac nimic cu viata mea, neavand un loc de munca. Toata relatia parca a intrat intr-o rutina, activitatiile noastre impreuna s-au rarit, conversatiile noastre si-au pierdut din intensitate. Au urmat certuri marunte, cu rezultate pe termen scurt. Traiam un contrast: chiar daca nu mai facusem sex de saptamani/lunii intregi si ne sarutam mai rar, ea imi spunea mereu cat de mult ma iubeste, ca nu poate trai fara mine, ma alinta, uneori chiar vorbeam si de un posibil viitor impreuna mai in gluma sau mai in serios.

Sambata seara a fost ultima oara cand am vazut-o. Ne-am petrecut noaptea impreuna si totul a decurs normal. M-a luat in brate, m-a sarutat. Duminica nu vorbisem deloc (nu am sunat-o nici eu, nici ea) iar azi nu mi-a raspuns la telefon sau mesaj. Cand am ajuns seara acasa, am intrebat-o pe internet daca vrea sa ne vedem 15 minute deoarece mi se facuse dor de ea. Ea mi-a spus ca e obosita, fusese la ore toata ziua. Am intrebat-o daca mai vrea sa ne vedem si mi-a spus ca o sufoc si sa nu mai fiu asa stresat. Apoi am intrebat-o daca mai tine la mine si mi-a spus ca tine, dar nu-i plac mai multe chestii legate de mine, ca nu se simte multumita de relatie si ca are nevoie sa stea si singura o perioada. Ca tine la mine dar nu se mai simte atrasa de mine, ca nu stie daca ma mai iubeste sau nu si ca are nevoie de spatiu. I-am propus sa ne vedem in careva zi, cand are timp mai liber, cateva minute sa ne putem desparti civilizat, fara drame, cat sa ne putem spune ultimele cuvinte fata in fata si nu pe internet sau la telefon. Raspunsul ei a fost urmatorul: "Give me some fucking space, nu vreau sa ma despart. Vreau o pauza; vreau aer, spatiu, liniste, sa gandesc. Give that okay". A ramas ca nu ne despartim, ca ma va suna cand va simti nevoia. M-a asigurat ca nu e vorba de nici un alt baiat, ca n-o intereseaza absolut nimeni.

Fiind prima experienta de genul, m-am interesat pe internet care ar putea fi dezavantajele si beneficile unei astfel de masuri. Apoi am citit ca exista o serie de reguli ce trebuie neaparat stabilite precum durata pauzei si nicidecum sa fie lasata pe o perioada nedeterminata. Citind paragraful din acel articol m-a facut sa am urme de indoiala fata de ce i-am spus, si anume ca sa ma sune cand simte ea ca e bine sau ca vrea sa vorbeasca cu mine. Mi-am jurat ca nu ma voi comporta niciodata ca fostul ei prieten, insistent. Mi se pare dezgustator, si mie si ei. Vreau sa pastrez o urma de demnitate chiar daca o iubesc mult. Am facut o greseala ca nu am stabilit o perioada de pauza? Mai pot corecta ceva in privinta asta? Mi-e frica sa nu o sufoc, vrea pauza, ii acord pauza chiar daca imi va fi f greu. Probabil suna pueril, deoarece fiecare relatie e diferita in felul ei si probabil doar ea va putea sti ce se petrece in inimioara ei, dar, din experienta voastra, ar mai exista ceva sanse de impacare? Sufar enorm, simt ca lumea se prabuseste in jurul meu dar voi fi tare si voi incerca sa remediez anumite chestii ce nu-i plac ei (dar nici mie) la mine (lipsa carnetului de conducere - maine sustin proba teoretica, si un job). Aveti ceva sfaturi sa-mi dati?

Multumesc

Nu o mai intreba frecvent ma mai iubesti si dinastea.Te va simti ca iti esti frica ca o pierzi.

Sanse de impacare sunt,daca ea te iubeste te va cauta ,daca nu ...

Daca iti gasesti un Job si iei permisul sunt sanse destul de mari sa se intoarca inapoi.Da-ti silinta, nu numai pt ea,ci pentru viitorul tau.In ziua de azi orice fata vrea sa aiba un barbat langa ea capabil sa intretina o familie.

dar cu ce te ocupi tu la 27 de ani, daca nu sunt bagacioasa?

poate ai prea mult timp liber si o stresezi si pe ea, nu ma lua in nume de rau..dar ce e prea mult strica

asteapta o saptamana, 2 sa vezi daca incearca sa te caute, daca nu..inseamna ca trebuie sa pui punct si sa numai faci nimic, next.

Ai spus ca ati mai avut o discutie in vara legata de tine si "viitorul" tau. Atat? E clar ca ruptura s-a produs treptat dar eu nu vad pauza ca pe o solutie mai ales ca nu ati stabilit nimic, si nu ma refer la durata ci la "doar tu ai 'voie' sa ma cauti?", "daca am ceva de spus, ce fac?" Si altele. Intalniti-va sa discutati. Alba/neagra. O situatie de-asta face mai mult rau decat bine.
Legat de tine fizic, stiu si inteleg foarte bine la ce te referi. Poti lua calmante usoare dar mananca si mai ales hidrateaza-te.

I-am trimis un mesaj zilele trecute, sa ne intalnim in careva zi din weekendul asta, probabil duminica. A zis ca stabilim ziua si ora pe net (deci nu la telefon, mi se pare putin mai "rece" solutia, dar ok). Am mai vorbit o data cu ea la telefon vinerea trecuta, m-a intrebat ce mai fac si am conturat, de comun acord, mai puternic ideea ca nu ne vom "combina" cu altii.

(!!! Chiar in timp ce scriam acest mesaj, mi-a trimis un SMS (primul de cand a inceput pauza), daca vreau sa mancam ceva !!!)

Treaba cu mancatul, a fost un episod de cateva zile, timp in care am slabit vreo 5 kile dar acum sunt ok. Continui sa merg la sala, mananc sanatos.

Si inca ceva, de 2 zile sunt sofer! Urmeaza un job, sper sa gasesc ceva bun.

felicitari! in primul rand pt carnet (eu inca ma chinui) si pt mini progresul facut. e un lucru bun ca te-a cautat si ea.
am o curiozitate: te intretinea ea? de unde "ardoarea" asta in a avea tu un job?

Nuu, ea era suparata ca la 27 de ani ai mei inca sunt dependent de parinti. Si sincer, o inteleg.

Aseara am fost cu masina sa o iau de la ore, am mers la un restaurant dragut, am mancat, mi-a aratat ceva lucrari de-ale ei, am condus-o acasa. Nu am vorbit despre relatie, doar chestii normale, nu a existat vreun moment de afectiune, nu m-a pupat pe obraz nici cand ne-am vazut si nici cand a plecat. Oare sa fie un pas inainte, un pas lateral sau unul inapoi? Nu stiu daca vroia sa ma vada sau pur si simplu ii era foame si nu vroia sa mearga cu autobuzul acasa.

tie ce ti-a dat de inteles ca era? daca nu ati discutat absolut nimic despre voi eu tind spre a 2-a varianta

mi-a fost dor de fata ei talamba

Doamne-ajuta!