Relatia cu mama mea...
Pagina 1 din 1|
happy_girl
Newbie 5 mesaje |
Relatia cu mama mea...scris pe 1 oct 2010 22:44 de happy_girl
Hmm...nici nu stiu cum sa incep...As avea nevoie de parerile voastre in privinta relatiei cu mama mea.Ea tot timpul a fost autoritara cu mine,si asta spus foarte frumos.Viata mea a fost ca la armata.Acum 4 ani m-am casatorit,pot spune ca in sfarsit traiesc si eu.Chestia este ca ea mereu are pretentii de la mine,adica cand are nevoie de ceva trebuie sa fiu acolo in ziua si la ora pe care ea le ordoana.Mereu ma critica,daca indraznesc vreodata sa ii spun ce cred incepe sa urle la mine,sa ma jigneasca,imi inchide telefonul si apoi imi reproseaza ca din cauza mea nu a dormit toata noaptea.Nu prea ma ajuta cu nimic,adica vad,aud ca alti parinti mai fac de mancare pt copii lor,vad si soacra mea care cum face ceva impart cu noi,ne cumpara tot timpul cate ceva.Eu nu am nevoie sa imi ia mama mea nimic,nici nu as accepta,dar totusi ma doare cand vad acest comportament.O singura data am rugat-o sa imi faca o prajitura si a zisca nu poate ca e obosita,dar a facut chiar si pt straini de mai multe ori.Mie de exemplu daca imi cumpara ceva de 5 lei imi cere banii de cele mai multe ori,daca i-am cerut niste bani imprumut mi-a cerut dobanda.Nu am luat bineinteles,dar e ceva de neconceput.Daca ma ajuta cu ceva apoi are pretentia sa primeasca inapoi un favor.Eu oricum vreau sa o ajut pt ca e mama mea si as face orice pt ea,dar mereu ma face sa ma simt de parca sunt obligata sa o fac,si daca nu pot in ziua si la ora la care vrea ea e dezastru.Acum de ex vrea sa merg maine sa ii culeg fructe din pom,i-am zis ca mergem cand nu e ea acasa ca aveam drum prin oras,a zis ca nu,trebuie cand e ea acasa.Maine cum e sambata avem si noi treburile noastre,curatenie,cumparaturi,nu am mai avea timp,plus a stam l 30 km de ea,numai benzina costa mult mai mult decat fructele alea.I-am zis ca mergem luni,s-a suparat bineinteles,ca nu o iubesc,ca numai necaz ii fac etc etc.Nu stiu ce sa fac,ma simt vinovata,nervoasa in acelasi timp,nu stiu cum sa ma comport,ce sa fac  .As avea nevoie de ceva pareri.Gresesc eu cu ceva?ar trebui sa merg cand ar vrea ea?Nu stiu cum sunt alte relatii intre parinti si copii,de ex mama sotului meu vad ca nu are pretentii de la el,il ajuta neconditionat...pe cand mama mea mi-a spus sa nu ma bazez pe ea,daca am nevoie de ceva vreodata.Mi-a picat cerul in cap cand am auzit,stiu ca ma iubeste mai mult decat orice,dar ce fel de iubire o fi si asta?!
|
|
 sus |
|
genovia
Senior member 55 mesaje |
Re: O parere plz..scris pe 1 oct 2010 23:21 de genovia
Hmm...nici nu stiu cum sa incep...As avea nevoie de parerile voastre in privinta relatiei cu mama mea.Ea tot timpul a fost autoritara cu mine,si asta spus foarte frumos.Viata mea a fost ca la armata.Acum 4 ani m-am casatorit,pot spune ca in sfarsit traiesc si eu.Chestia este ca ea mereu are pretentii de la mine,adica cand are nevoie de ceva trebuie sa fiu acolo in ziua si la ora pe care ea le ordoana.Mereu ma critica,daca indraznesc vreodata sa ii spun ce cred incepe sa urle la mine,sa ma jigneasca,imi inchide telefonul si apoi imi reproseaza ca din cauza mea nu a dormit toata noaptea.Nu prea ma ajuta cu nimic,adica vad,aud ca alti parinti mai fac de mancare pt copii lor,vad si soacra mea care cum face ceva impart cu noi,ne cumpara tot timpul cate ceva.Eu nu am nevoie sa imi ia mama mea nimic,nici nu as accepta,dar totusi ma doare cand vad acest comportament.O singura data am rugat-o sa imi faca o prajitura si a zisca nu poate ca e obosita,dar a facut chiar si pt straini de mai multe ori.Mie de exemplu daca imi cumpara ceva de 5 lei imi cere banii de cele mai multe ori,daca i-am cerut niste bani imprumut mi-a cerut dobanda.Nu am luat bineinteles,dar e ceva de neconceput.Daca ma ajuta cu ceva apoi are pretentia sa primeasca inapoi un favor.Eu oricum vreau sa o ajut pt ca e mama mea si as face orice pt ea,dar mereu ma face sa ma simt de parca sunt obligata sa o fac,si daca nu pot in ziua si la ora la care vrea ea e dezastru.Acum de ex vrea sa merg maine sa ii culeg fructe din pom,i-am zis ca mergem cand nu e ea acasa ca aveam drum prin oras,a zis ca nu,trebuie cand e ea acasa.Maine cum e sambata avem si noi treburile noastre,curatenie,cumparaturi,nu am mai avea timp,plus a stam l 30 km de ea,numai benzina costa mult mai mult decat fructele alea.I-am zis ca mergem luni,s-a suparat bineinteles,ca nu o iubesc,ca numai necaz ii fac etc etc.Nu stiu ce sa fac,ma simt vinovata,nervoasa in acelasi timp,nu stiu cum sa ma comport,ce sa fac .As avea nevoie de ceva pareri.Gresesc eu cu ceva?ar trebui sa merg cand ar vrea ea?Nu stiu cum sunt alte relatii intre parinti si copii,de ex mama sotului meu vad ca nu are pretentii de la el,il ajuta neconditionat...pe cand mama mea mi-a spus sa nu ma bazez pe ea,daca am nevoie de ceva vreodata.Mi-a picat cerul in cap cand am auzit,stiu ca ma iubeste mai mult decat orice,dar ce fel de iubire o fi si asta?! daca stii ca te iubeste si pt. ca nu-i vorba de-o straina si de mama ta, consider ca n-ar fi trebuit sa deschizi un subiect aici pt. a cere parerea unor necunoscuti. ma rog, revenind la problemele de comportament ale mamei tale, se pare ca-i semeni. tu-i reprosezi mamei tale ca tu ti-a facut prajitura x, in ziua y, la ora z, motivand ca-i obosita , iar tu deranja c-a facut pt. altii. poate, chiar era obosita. iar ea-ti reproseaza tie ca nu mergi sa-i culegi fructele sambata cand este si ea acasa. practic lucrurile acestea le puteti discuta direct tu si mama ta, atragandu-va reciproc atentia asupra actiunilor care va ingreuneaza traiul linistit chiar la distanta de 30km intre voi, si incercand sa gasiti, daca exista un dialog constructiv intre voi, solutii. daca nu-i posibil, ar trebui sa te bucuri ca locuiesti la distanta si sa te gandesti ca trebuie sa te autoeduci inainte de-a atinge varsta dumneaei, pt. a nu avea aceleasi probleme decomportament fata de copii tai , viitori adulti, care la randul lor vor veni pe forum, pt. a deschide un subiect despre racile comportamentale ale mamei lor.
step aside |
|
| sus |
|
happy_girl
Newbie 5 mesaje |
Re: Re: O parere plz..scris pe 2 oct 2010 00:08 de happy_girl
Si daca stiu ca ma iubeste de ce n-ar fi trebuit sa deschid un subiect pe forum?eu nu intreb daca ma iubeste sau nu,pt ca siu foarte bine care este raspunsul,eu vroiam sa aflu pareri din exterior,pareri ale persoanelor care nu sunt implicate pt ca eu nu pot gandi clar.Nu vad care-i problema.Eu nu-i reprosez nimic,dar a trebuit sa dau exemple.Am spus ca o singura data i-am cerut ceva si atunci nu a putut,in schimb pt straini poata.Si nu,nu pot discuta nimic cu ea,ca daca puteam probabil nu mai existau probleme si nu mai deranjam pe nimeni de pe acest forum.Vreau doar sa stiu parerea unor persoane STRAINE,daca e normal comportamentul ei/meu.N-am nevoie de critici,daca cineva poate sa rasp frumos fara sa ma ia la 11 m pt nimic,ok,daca nu..sa se atina.
|
|
| sus |
|
genovia
Senior member 55 mesaje |
Re: Re: Re: O parere plz..scris pe 2 oct 2010 23:54 de genovia
Si daca stiu ca ma iubeste de ce n-ar fi trebuit sa deschid un subiect pe forum?eu nu intreb daca ma iubeste sau nu,pt ca siu foarte bine care este raspunsul,eu vroiam sa aflu pareri din exterior,pareri ale persoanelor care nu sunt implicate pt ca eu nu pot gandi clar.Nu vad care-i problema.Eu nu-i reprosez nimic,dar a trebuit sa dau exemple.Am spus ca o singura data i-am cerut ceva si atunci nu a putut,in schimb pt straini poata.Si nu,nu pot discuta nimic cu ea,ca daca puteam probabil nu mai existau probleme si nu mai deranjam pe nimeni de pe acest forum.Vreau doar sa stiu parerea unor persoane STRAINE,daca e normal comportamentul ei/meu.N-am nevoie de critici,daca cineva poate sa rasp frumos fara sa ma ia la 11 m pt nimic,ok,daca nu..sa se atina. se pare ca tot eu iti raspund, chiar daca te simti tu luata la lovituri de pedeapsa. daca fiul meu ar deschide pe forum un subiect cu un continut similar celui deschis de tine, si-as fi convinsa ca el si nu altcineva a deschis subiectul, mie, ca parinte, nu mi-ar pica deloc bine. ar insemna ca intre mine si el exista o distanta psihologica infinit mai mare decat cea fizica existenta. daca tatal meu ar ... idem ce-am scris pt. fiul meu, daca sora mea... idem ce-am scris pt. fiul meu. si viceversa. si etc, pt. persoanele de suflet. de mama n-am pomenit pt. ca nu mai traieste.nu-i reprosezi nimic, dar ii reprosezi destule. pe de alta parte spui ca nu poti sa discuti nimic cu ea. ramane , atunci sa te bucuri ca esti la 30km distanta de dumneaei. in primul rand comportamentul tau nu este normal. am spus mai-sus , de ce. probabil, ca si-al dumneaei. am spus probabil, pt. ca inainte de-a analiza comportamentul mamei tale, doar prin prisma celor spuse de tine, username-ul tau imi apare in contradictie cu problema ridicata de tine... step aside |
|
| sus |
|
ExoticDream
Expert member 15906 mesaje |
Re: Relatia cu mama mea...scris pe 3 oct 2010 04:34 de ExoticDream
Gresesc eu cu ceva?ar trebui sa merg cand ar vrea ea?Nu stiu cum sunt alte relatii intre parinti si copii,de ex mama sotului meu vad ca nu are pretentii de la el,il ajuta neconditionat...pe cand mama mea mi-a spus sa nu ma bazez pe ea,daca am nevoie de ceva vreodata.Mi-a picat cerul in cap cand am auzit,stiu ca ma iubeste mai mult decat orice,dar ce fel de iubire o fi si asta?! Daca lucrurile stau asa cum le-ai prezentat, dupa parerea mea mama ta are probleme destul de serioase in a-si lua in serios postura de parinte, mi se pare incredibil si anormal sa te comporti asa cu propriul tau copil! Ai incercat vreodata sa stai de vorba cu ea deschis, sa-i spui cum te simti? Probabil ca da, si fara ecou. Ciudata fiinta este mama ta... Daca as fi in locul tau, as incerca sa pun distanta intre mine si ea pentru un timp... Trebuie sa inteleaga faptul ca acum ai si tu familia ta, cu responsabilitatile care decurg de aici, nu poti sa stai la cheremul ei in orice clipa, si asa faci ceea ce-ti cere, chiar daca nu chiar in minutul ala. Eu nici nu concep ca un parinte sa nu faca (aproape) totul pentru copilul sau, dar sa ceara un tratament de acest fel in sens invers! P.S. N-o lua in seama pe genovia, are si ea probleme.... pentru care face sau ar trebui sa faca tratament! 
"Nu inteleg cum pot exista oameni indiferenti in aceasta lume, cum pot exista suflete care nu se chinuiesc, inimi care nu cred, simtiri care nu vibreaza, lacrimi care nu plang..."(E.Cioran) "Nimeni pe lumea asta, barbat sau femeie, nu merita lacrimile tale. Iar cel care le merita nu te va face sa plangi..." (G.G.Marquez) |
|
| sus |
|
dorinda
Expert member 3383 mesaje |
Re: Relatia cu mama mea...scris pe 3 oct 2010 21:00 de dorinda
Hmm...nici nu stiu cum sa incep...As avea nevoie de parerile voastre in privinta relatiei cu mama mea.Ea tot timpul a fost autoritara cu mine,si asta spus foarte frumos.Viata mea a fost ca la armata.Acum 4 ani m-am casatorit,pot spune ca in sfarsit traiesc si eu.Chestia este ca ea mereu are pretentii de la mine,adica cand are nevoie de ceva trebuie sa fiu acolo in ziua si la ora pe care ea le ordoana.Mereu ma critica,daca indraznesc vreodata sa ii spun ce cred incepe sa urle la mine,sa ma jigneasca,imi inchide telefonul si apoi imi reproseaza ca din cauza mea nu a dormit toata noaptea.Nu prea ma ajuta cu nimic,adica vad,aud ca alti parinti mai fac de mancare pt copii lor,vad si soacra mea care cum face ceva impart cu noi,ne cumpara tot timpul cate ceva.Eu nu am nevoie sa imi ia mama mea nimic,nici nu as accepta,dar totusi ma doare cand vad acest comportament.O singura data am rugat-o sa imi faca o prajitura si a zisca nu poate ca e obosita,dar a facut chiar si pt straini de mai multe ori.Mie de exemplu daca imi cumpara ceva de 5 lei imi cere banii de cele mai multe ori,daca i-am cerut niste bani imprumut mi-a cerut dobanda.Nu am luat bineinteles,dar e ceva de neconceput.Daca ma ajuta cu ceva apoi are pretentia sa primeasca inapoi un favor.Eu oricum vreau sa o ajut pt ca e mama mea si as face orice pt ea,dar mereu ma face sa ma simt de parca sunt obligata sa o fac,si daca nu pot in ziua si la ora la care vrea ea e dezastru.Acum de ex vrea sa merg maine sa ii culeg fructe din pom,i-am zis ca mergem cand nu e ea acasa ca aveam drum prin oras,a zis ca nu,trebuie cand e ea acasa.Maine cum e sambata avem si noi treburile noastre,curatenie,cumparaturi,nu am mai avea timp,plus a stam l 30 km de ea,numai benzina costa mult mai mult decat fructele alea.I-am zis ca mergem luni,s-a suparat bineinteles,ca nu o iubesc,ca numai necaz ii fac etc etc.Nu stiu ce sa fac,ma simt vinovata,nervoasa in acelasi timp,nu stiu cum sa ma comport,ce sa fac .As avea nevoie de ceva pareri.Gresesc eu cu ceva?ar trebui sa merg cand ar vrea ea?Nu stiu cum sunt alte relatii intre parinti si copii,de ex mama sotului meu vad ca nu are pretentii de la el,il ajuta neconditionat...pe cand mama mea mi-a spus sa nu ma bazez pe ea,daca am nevoie de ceva vreodata.Mi-a picat cerul in cap cand am auzit,stiu ca ma iubeste mai mult decat orice,dar ce fel de iubire o fi si asta?!Tu ai impresia ca te iubeste pentru ca orice copil nu concepe faptul ca parintii sa nu-l iubeasca. Din punctul meu de vedere, mama ta este o egoista, care nu stie sa iubeasca. Drept dovada imprumuturile cu dobanda. Cred ca are impresia ca dupa ce te-a crescut, acum esti obligata sa-i rasplatesti eforturile. Cel mai bine ar fi sa-i spui ca de acum inainte sa nu mai conteze pe tine pentru vreun ajutor. Sa se descurce singura. Sunt parinti atat de egoisti incat nu stiu sa iubeasca. Tot ceea ce fac este ca sa nu cumva sa le scoata cineva ochii ca n-au facut nu stiu ce tampenie pentru copil si mai ales pentru ca mai tarziu sa poata profita de toata aceasta grija aparenta pe care ti-au purtat-o. Si bineinteles, sa-ti scoata si tie ochii ca au facut si au dres pentru tine...Am si eu asemenea specimen, din pacate. |
|
| sus |
|
happy_girl
Newbie 5 mesaje |
Re: Re: Relatia cu mama mea...scris pe 3 oct 2010 21:39 de happy_girl
Am incrcat sa vorbesc cu ea,oarecum...pt ca nu reusesc.Daca ii spun parerea mea,ceea ce simt etc incepe sa urle la mine,sa ma jigneasca,imi inchide telefonul(in fata nici nu as avea curajul sa spun nimic ca nu stiu unde s-ar ajunge)plange,nu doarme noptile,dupa care zile intregi daca o sun vorbeste urat,si numai daca pun eu intrebari.Deci chiar nu se poate comunica cu ea absolut deloc.intotdeauna eu sunt aia vinovata,desi nu fac absolut nimic sa o supar.Daca m-as distanta ar fi si mai rau,asta stiu sigur.Ar incepe cu reprosuri la greu.Si oricum nu vreau si nu pot.De iubit ma iubeste,dorinda.In felul ei,mai egoist,dar ma iubeste.Si ai dreptate,este de parere ca daca m-a crescut acum sunt obligata sa fac ce vrea ea.Chestie care ma face sa ma simt in ultimul hal pt ca eu oricum as ajuta-o orice ar fi pt ca o iubesc si este normal ca parintii sa fie ajutati de copii la batranete.Dar orice fac pt ea,eu o fac pt ca vreau sa o ajut,o fac din iubire,pe cand ea zce ca o fac pt ca sunt "platita"pt ca imi va ramane un apartament de la ea.Si daca indraznesc vreodata sa zic ceva asta zice,ca eu sunt platita. Nu pot sa ii spun sa nu conteze pe mine,nu as face asa ceva pt nimic in lume.Eu o iubesc si vreau a o ajut neconditionat.Si daca mi-ar spune in fata ca nu ma iubeste,tot as ajuta-o in continuare cu tot ce pot. Tocmai ce am sunat-o si iara ne-am certat...aceiasi poveste,ca mie imi ramane casa,ca sunt EU egoista,rea,ca o urasc si altele.Nici nu pot intelege de unde le scoate 
|
|
| sus |
|
Psyche
Expert member 1930 mesaje |
Re: Relatia cu mama mea...scris pe 3 oct 2010 21:56 de Psyche
Hmm...nici nu stiu cum sa incep...As avea nevoie de parerile voastre in privinta relatiei cu mama mea.Ea tot timpul a fost autoritara cu mine,si asta spus foarte frumos.Viata mea a fost ca la armata.Acum 4 ani m-am casatorit,pot spune ca in sfarsit traiesc si eu.Chestia este ca ea mereu are pretentii de la mine,adica cand are nevoie de ceva trebuie sa fiu acolo in ziua si la ora pe care ea le ordoana.Mereu ma critica,daca indraznesc vreodata sa ii spun ce cred incepe sa urle la mine,sa ma jigneasca,imi inchide telefonul si apoi imi reproseaza ca din cauza mea nu a dormit toata noaptea.Nu prea ma ajuta cu nimic,adica vad,aud ca alti parinti mai fac de mancare pt copii lor,vad si soacra mea care cum face ceva impart cu noi,ne cumpara tot timpul cate ceva.Eu nu am nevoie sa imi ia mama mea nimic,nici nu as accepta,dar totusi ma doare cand vad acest comportament.O singura data am rugat-o sa imi faca o prajitura si a zisca nu poate ca e obosita,dar a facut chiar si pt straini de mai multe ori.Mie de exemplu daca imi cumpara ceva de 5 lei imi cere banii de cele mai multe ori,daca i-am cerut niste bani imprumut mi-a cerut dobanda.Nu am luat bineinteles,dar e ceva de neconceput.Daca ma ajuta cu ceva apoi are pretentia sa primeasca inapoi un favor.Eu oricum vreau sa o ajut pt ca e mama mea si as face orice pt ea,dar mereu ma face sa ma simt de parca sunt obligata sa o fac,si daca nu pot in ziua si la ora la care vrea ea e dezastru.Acum de ex vrea sa merg maine sa ii culeg fructe din pom,i-am zis ca mergem cand nu e ea acasa ca aveam drum prin oras,a zis ca nu,trebuie cand e ea acasa.Maine cum e sambata avem si noi treburile noastre,curatenie,cumparaturi,nu am mai avea timp,plus a stam l 30 km de ea,numai benzina costa mult mai mult decat fructele alea.I-am zis ca mergem luni,s-a suparat bineinteles,ca nu o iubesc,ca numai necaz ii fac etc etc.Nu stiu ce sa fac,ma simt vinovata,nervoasa in acelasi timp,nu stiu cum sa ma comport,ce sa fac .As avea nevoie de ceva pareri.Gresesc eu cu ceva?ar trebui sa merg cand ar vrea ea?Nu stiu cum sunt alte relatii intre parinti si copii,de ex mama sotului meu vad ca nu are pretentii de la el,il ajuta neconditionat...pe cand mama mea mi-a spus sa nu ma bazez pe ea,daca am nevoie de ceva vreodata.Mi-a picat cerul in cap cand am auzit,stiu ca ma iubeste mai mult decat orice,dar ce fel de iubire o fi si asta?!genovia,la fel ca noi toti are si ea o perspectiva bazata pe experientele ei.fiecare om e diferit,de aici si diversitatea raspunsurilor. nimeni nu critica neaparat,isi expune parerea. intr-o anumita masura sunt de aceiasi parere ca si ea. poate ca e doar o dezacord intre asteptarile voastre,ale tale si a mamei tale. poate ea e o fire mai dificila,poate are si ea greutatile ei. nu stiu,nu ai mentionat nimic de frati de-ai tai sau de tatal tau. poate e de inteles pana la urma atitudinea ei pretentioasa. mai ales,daca o sti asa dintotdeauna,ar fi trebuit deja sa constientizezi si sa-i accepti comportamentul. pentru linistea ta,incearca sa ii acorzi atentie atat cat intelepciunea varstei te lasa si deasemenea,incearca sa o compari cat mai putin si sa o invinuiesti,complacandu-te cu faptul ca asa e si nu o poti schimba. iar daca crezi ca ai capacitatea sa o schimbi,prin comunicare,caci altfel nu stiu cum,fa-o. sau daca te poti debarasa de ea si inima te lasa,la fel,nu te poate impiedica nimeni. esti stapana propriei tale vieti. cu cat cauti mai multe frustrari,cu atat iti complici mai mult viata. Sometimes you just have to roll the dice, man! |
|
| sus |
|
dorinda
Expert member 3383 mesaje |
Re: Re: Re: Relatia cu mama mea...scris pe 3 oct 2010 21:58 de dorinda
Am incrcat sa vorbesc cu ea,oarecum...pt ca nu reusesc.Daca ii spun parerea mea,ceea ce simt etc incepe sa urle la mine,sa ma jigneasca,imi inchide telefonul(in fata nici nu as avea curajul sa spun nimic ca nu stiu unde s-ar ajunge)plange,nu doarme noptile,dupa care zile intregi daca o sun vorbeste urat,si numai daca pun eu intrebari.Deci chiar nu se poate comunica cu ea absolut deloc.intotdeauna eu sunt aia vinovata,desi nu fac absolut nimic sa o supar.Daca m-as distanta ar fi si mai rau,asta stiu sigur.Ar incepe cu reprosuri la greu.Si oricum nu vreau si nu pot. De iubit ma iubeste,dorinda.In felul ei,mai egoist,dar ma iubeste.Si ai dreptate,este de parere ca daca m-a crescut acum sunt obligata sa fac ce vrea ea.Chestie care ma face sa ma simt in ultimul hal pt ca eu oricum as ajuta-o orice ar fi pt ca o iubesc si este normal ca parintii sa fie ajutati de copii la batranete.Dar orice fac pt ea,eu o fac pt ca vreau sa o ajut,o fac din iubire,pe cand ea zce ca o fac pt ca sunt "platita"pt ca imi va ramane un apartament de la ea.Si daca indraznesc vreodata sa zic ceva asta zice,ca eu sunt platita. Nu pot sa ii spun sa nu conteze pe mine,nu as face asa ceva pt nimic in lume.Eu o iubesc si vreau a o ajut neconditionat.Si daca mi-ar spune in fata ca nu ma iubeste,tot as ajuta-o in continuare cu tot ce pot. Atunci esti fraiera. Ea profita de tine si tu, ca proasta, inca te mai conformezi unor reguli impuse de niste dobitoci. Si sa mai stii ca te minti singura. Un egoist nu stie ce este aceea dragoste neconditionata. Chiar daca ii arati si demonstrezi, nu va pricepe in vecii vecilor. Ma repet, eu nu ti-am zis sa nu conteze, ci am scris sa o lasi sa se descurce singura. Un telefon din cand in cand gen "mai traiesti?" si atat. Pun pariu pe ce vrei tu ca o sa vina la tine ca un caine si o sa-ti ceara iertare. Asta dupa ploaia de reprosuri. Important este ca tu sa nu cedezi. E doar femeia care te-a nascut si crescut, nu Dumnezeu. Nu ii esti datoare cu absolut nimic. Daca vei continua asa, vei vedea ca mai tarziu o sa-ti distruga viata si casnicia. Nu te mai gandi la ea ca la o sfanta. Iti spun asta pentru ca stiu foarte bine ce inseamna un parinte egoist. Si mai cred ca faca tot ce poate ca sa fii langa ea, pentru ca ii este teama sa nu ramana singura, nu ca te iubeste. Sa nu-ti imaginezi vreodata ca mama ta se va schimba. |
|
| sus |
|
dorinda
Expert member 3383 mesaje |
Re: Re: Re: Relatia cu mama mea...scris pe 3 oct 2010 22:05 de dorinda
aceiasi poveste,ca mie imi ramane casa,ca sunt EU egoista,rea,ca o urasc si altele.Nici nu pot intelege de unde le scoate Atunci sa inteleg ca mai este si paranoica? In cazul asta, tratament de specialitate. Dar in continuare cred ca aceasta paranoia deriva din egoismul ei si din teama de a nu ramane singura. Imi pare rau daca te-am facut sa te simti prost, dar trebuie sa te trezesti la realitate. Nu toate familiile sunt la fel, nu toti copiii isi iubesc parintii si nu toti parintii isi iubesc copiii. Faptul ca un copil trebuie sa-si ajute parintii se bazeaza strict pe acea dragoste neconditionata si reciproca dintre parinti si copii. Altfel devine ceva insuportabil pentru ambele categorii. |
|
| sus |
|
happy_girl
Newbie 5 mesaje |
Re: Re: Re: Re: Relatia cu mama mea...scris pe 3 oct 2010 22:47 de happy_girl
Da,a avut o viata f grea,s-a chinui sa ma creasca singura,a facut tot posibilul sa imi ofere intotdeauna tot ce a putut mai bun.Doar ca a fost intotdeauna exagerat de autoritara,dar probabil daca nu era asa nu ajungeam ce am ajuns astazi.Imi place cum m-a educat,si pt asta ii raman recunoscatoare.Este o pers f dificila,dar ce ma scoate din minti este ca doar cu mine este asa aspra,neintelegatoare,pretentioasa etc,cu restul lumii este diferita.M-am obisnuit cu ea si accept f multe lucruri,dar unele chestii pur si simplu nu pot,cum ar fi ca imi cere si 5 lei daca mi-a cumparat ceva.Si eu nu ii cer niciodata nimic,deci daca 5 lei/luna cand de ex o rugam sa-mi ia un ziar ca nu apucam eu e mult...Nu sunt fraiera dorinda,pur si simplu e mama mea si o iubesc mai mult decat orice pe lume.Nu ma lasa sufletul sa ma indepartez,sa nu o mai ajut,chiar daca ea nu apreciaza absolut deloc nimic,ba chiar dimpotriva.Acum cativa ani a avut un accident si am stat cu ea 2 sapt sa o ingrijesc,timp in care nu am dormit nici macar 10 min/noapte,eram pur si simplu un zombi de oboseala.Sotul meu a vrut sa angajeze o femeie macar cateva ore/zi ca sa ma pot odihni si nici nu a vrut sa auda,a zis ca daca nu vreau sa o ajut sa plec.In conditiile in care eu cu o zi inainte sa aiba ea accidentul suferisem o interventie chirurgicala si trebuia sa stau o sapt doar in pat,nu aveam voie sa fac efort.Mi se pare normal ceea ce am facut,orice copil ar face acelasi lucru.Chestia este ca dupa aceste 2 sapt ea s-a simtit ok,a putut sa stea pe picioarele ei,sa se descurce cat de cat si am zis ca merg acasa noaptea si vin dimineata.Cand a auzit a facut scandal,m-a pleznit,facut in toate felurile,mi-a spus ca nu am faut NIMIC pt ea si alte jigniri de genul,lucru care m-a lasat masca. Eu simt ca ii sunt datoare dorinda,m-a nascut si m-a crescut,pare ceva asa nesimnificaiv in felul in care o spui,dar s-a chinuit 20 ani sa ma creasca,a facut eforturi uriase pt mine,mai ales ca a fost singura.As fi un monstru sa ii intorc spatele acum.nu m-as mai putea uita in oglinda.E adevarat ca am o constiinta afurisita rau,in momentul asta ma mustra de inebunesc pt faptul ca m-am certat cu ea acum si mai mult ca sigur nu doarme iara toata noaptea. Casnicia nu mi-o va distruge pt ca sotul meu o cunoaste f bine,e obisnuit cu ea si nu-l mai surprinde nimic.Teama de a nu ramane singura a avut-o cand i-am spus ca ma voi casatori,atunci a fost ingrozitor.Nici nu mai vreau sa-mi amintesc prin ce am trecut si eu si sotul meu.A incercat sa faca tot posibilul sa nu ne casatorim,m-a vorbit de rau la soacra si la sotul meu si cate si mai cate. |
|
| sus |
|
dorinda
Expert member 3383 mesaje |
Re: Re: Re: Re: Re: Relatia cu mama mea...scris pe 3 oct 2010 23:23 de dorinda
Da,a avut o viata f grea,s-a chinui sa ma creasca singura,a facut tot posibilul sa imi ofere intotdeauna tot ce a putut mai bun.Doar ca a fost intotdeauna exagerat de autoritara,dar probabil daca nu era asa nu ajungeam ce am ajuns astazi.Imi place cum m-a educat,si pt asta ii raman recunoscatoare.Este o pers f dificila,dar ce ma scoate din minti este ca doar cu mine este asa aspra,neintelegatoare,pretentioasa etc,cu restul lumii este diferita.M-am obisnuit cu ea si accept f multe lucruri,dar unele chestii pur si simplu nu pot,cum ar fi ca imi cere si 5 lei daca mi-a cumparat ceva.Si eu nu ii cer niciodata nimic,deci daca 5 lei/luna cand de ex o rugam sa-mi ia un ziar ca nu apucam eu e mult... Nu sunt fraiera dorinda,pur si simplu e mama mea si o iubesc mai mult decat orice pe lume.Nu ma lasa sufletul sa ma indepartez,sa nu o mai ajut,chiar daca ea nu apreciaza absolut deloc nimic,ba chiar dimpotriva.Acum cativa ani a avut un accident si am stat cu ea 2 sapt sa o ingrijesc,timp in care nu am dormit nici macar 10 min/noapte,eram pur si simplu un zombi de oboseala.Sotul meu a vrut sa angajeze o femeie macar cateva ore/zi ca sa ma pot odihni si nici nu a vrut sa auda,a zis ca daca nu vreau sa o ajut sa plec.In conditiile in care eu cu o zi inainte sa aiba ea accidentul suferisem o interventie chirurgicala si trebuia sa stau o sapt doar in pat,nu aveam voie sa fac efort.Mi se pare normal ceea ce am facut,orice copil ar face acelasi lucru.Chestia este ca dupa aceste 2 sapt ea s-a simtit ok,a putut sa stea pe picioarele ei,sa se descurce cat de cat si am zis ca merg acasa noaptea si vin dimineata.Cand a auzit a facut scandal,m-a pleznit,facut in toate felurile,mi-a spus ca nu am faut NIMIC pt ea si alte jigniri de genul,lucru care m-a lasat masca. Eu simt ca ii sunt datoare dorinda,m-a nascut si m-a crescut,pare ceva asa nesimnificaiv in felul in care o spui,dar s-a chinuit 20 ani sa ma creasca,a facut eforturi uriase pt mine,mai ales ca a fost singura.As fi un monstru sa ii intorc spatele acum.nu m-as mai putea uita in oglinda.E adevarat ca am o constiinta afurisita rau,in momentul asta ma mustra de inebunesc pt faptul ca m-am certat cu ea acum si mai mult ca sigur nu doarme iara toata noaptea. Casnicia nu mi-o va distruge pt ca sotul meu o cunoaste f bine,e obisnuit cu ea si nu-l mai surprinde nimic.Teama de a nu ramane singura a avut-o cand i-am spus ca ma voi casatori,atunci a fost ingrozitor.Nici nu mai vreau sa-mi amintesc prin ce am trecut si eu si sotul meu.A incercat sa faca tot posibilul sa nu ne casatorim,m-a vorbit de rau la soacra si la sotul meu si cate si mai cate. In cazul asta, nu pot altceva sa-ti doresc decat multa rabdare si sa fii puternica psihic. Cred ca i-ar prinde bine ceva companie, gen caine sau pisica. Nu te-ar mai stresa asa mult si ar avea ocupatie. |
|
| sus |
|
happy_girl
Newbie 5 mesaje |
Re: Re: Re: Re: Re: Re: Relatia cu mama mea...scris pe 3 oct 2010 23:34 de happy_girl
In cazul asta, nu pot altceva sa-ti doresc decat multa rabdare si sa fii puternica psihic. Cred ca i-ar prinde bine ceva companie, gen caine sau pisica. Nu te-ar mai stresa asa mult si ar avea ocupatie. Multumesc.va multumesc la toate pt raspunsuri. |
|
| sus |
loading...
Ai nevoie de informatii, sfaturi sau de ajutorul avizat al unui specialist?
Ai probleme sexuale si nu ai la cine sa
apelezi? Sunt Doina Panait, consilierul
seXpert.ro, si iti stau la dispozitie! spune-mi problema ta!
|
seXpert.ro iti pune la dispozitie
o baza de date completa despre dragoste, sex,
viata sexuala, sanatate si probleme sexuale!vezi lista de articole!
|
Discutii noi pe forum
|
Amintirea primului sarut.... scris de cristina9317 (13 nov, 07:10) Se poate dezvirgina o fata cu degetul?scris de cristina9317 (13 nov, 07:10) Voua fetelor va place sexul oral?scris de cristina9317 (13 nov, 07:09) Prea mult chef de dragostescris de Solth (17 sep, 21:02) Tema la citire!scris de Guest (11 iul, 16:40) Intra pe forum!
|
Carti despre sex
|
Manualul prezinta tehnici de motivare psihica si fizica pentru marirea penisului, tratarea ejacularii precoce si cresterea performantei sexuale in general. |
|
Vezi toate cartile despre sex!
| |
