Preludiul e prea scurt, exista iubire?

Nu este acelasi lucru. Multi se masturbeaza tocmai pt ca nu li se pare normal sa faca sex cu un partener pt care nu simt nimic. Cand te "joci" cu tine insuti o faci fie ca sa-ti cunosti mai bine trupul si reactiile sexuale, fie ca sa te descarci hormonal, e trupul tau si e normal sa-ti faca placere sa-l atingi (fara conotatii narcisiste! ) . Ca sa atingi, mangai, saruti si sa te contopesti cu alt trup trebuie sa simti ceva mai mult decat nevoie fiziologica sau pura atractie fizica pt posesorul lui! E vorba de un trup strain....si daca nu ai nici o tangenta cu el, daca nu ti-e drag, cum sa-ti doresti sa fie al tau fie si pt cateva minute? Ii saruti mana mamei sau bunicii (daca esti baiat) , iti pupi pe obraz parintii, sora, iti strangi in brate fratii, prietenii, dar faci aceste gesturi pt ca acei oameni reprezinta ceva dpdv afectiv pt tine! A face sex cu cineva presupune mult mai mult decat o strangere in brate! Si atunci e firesc sa fie nevoie de mai multe sentimente....! Nu stiu altii cum sunt, dar eu cand ma gandesc la sex ma gandesc la dragoste! Cand iubesti, e natural sa vrei sa devii una si aceeasi fiinta cu partenerul, te exciti pt ca langa tine este omul pt care ai face orice, omul care te intelege si pe care il intelegi cel mai bine, e sufletul tau geaman! A face dragoste este sublim.....a face sex...mie mi se pare animalic (no offense) !



Industria sexuala este o industrie ca oricare alta, ea produce noi si noi atractii ca sa traiasca!!! Daca toata lumea ar gandi ca mine, atunci ei cum si-ar mai vinde marfa??? Industria sexului exploateaza nevoia asa-zis fiziologica a trupului uman de a face sex/dragoste..., nevoia tineretului de a-si crea o cultura sexuala in conditiile in care acest subiect este inca tabu in multe familii, nevoia cuplurilor de a-si revigora viata sexuala. Din tot ce se gaseste pe piata, eu as alege acele reviste sau carti care explica tot ceea ce inseamna sex (de la prezentarea anatomiei ambelor sexe si actul sexual in sine cu pozitii si tehnici pana la metodele de contraceptie si bolile cu transmitere sexuala), metode de contraceptie (pastile) , eventual lubrifiante (daca e cazul) si....cam atat! Nu ma atrag filmele XXX si revistele explicite, jucariile ultrasofisticate si fel de fel de artificii care creeaza un cadru oarecum nenatural actului in sine, dar nu neg ca astfel de subterfugii pot fi utile intr-o relatie care a intrat in rutina si simte nevoia unei reincalziri! Sunt pt a face dragoste dupa ce ambii parteneri s-au documentat si stiu bine ce fac ( ! ), imi doresc o atmosfera naturala....in fond si la urma urmei, daca vreau sa-mi leg partenerul la ochi sau de pat, chiar nu pot sa o fac cu o simpla esarfa, trebuie neaparat sa cumpar catuse de la SexShop???

Nu te contrazic cu nimic si-ti respect opinile pe care le consider, foarte bune si normale.
Dar sti cum se spune: cate bordie atatea obicee. Stiu si am mai spus: nimic nu se compara cu actul facut din dragoste, dar - cel putin pentru un barbat tanar (nu stiu la o fata, dar dupa cum decurg lucrurile si pentru unele din ele), - descarcarea sexuala cu o partenera (partener) este agreata unei masturbari. Trebuie sa intelegi ca instinctele animalice persista si inca foarte mult la om .
In ceea ce priveste folosirea unor obiecte din SexShop sunt de acord cu tine. Singurele produse care le admit (aici nu o sa fi de acord cu mine) sunt vibratoarele pentru femei si vaginele artificiale pentu barbati - ca ajutoare la masturbare. Placeri doar cand folosesti forta, legarea de pat, etc. sa le foloseasca doar cei care nu pot avea un act sexual normal.

Depinde mult de barbat, de conceptia lui despre sex. Ai sa razi, dar in scurta mea viata am intalnit cativa (sub 5) baieti care considera ca a face sex pur (adica fara a avea sentimente pt partenera) este ceva animalic, nedemn de ei insisi...Sa nu crezi ca probabil ei o spun pt a-si masca insuccesul la femei, este ceea ce simt ei! La fete iarasi depinde...., dar cred ca procentul celor care prefera masturbarea in locul unor relatii intamplatoare e mai mare decat in cazul baietilor. Instinctele animalice POT fi controlate, o afirma si medicii, mai exista si sportul......, asa ca...sa nu ne ascundem in spatele unor pseudomotive pt a justifica cheful nebun al unora pt sex!

Te inseli, si eu sunt de acord cu acele 2 ajutoare pt masturbare pt perioadele de abstinenta datorate lipsei temporare a partenerului. Stiu baieti care prefera sa se "joace" astfel decat sa-si insele partenerele atunci cand hormonii le dau ghes, iar intre ei si iubitele lor sunt multe saptamani si multi km distanta!

Practicile sado-masochiste nu-mi plac nici mie, dar legarea la ochi si a mainilor partenerului cateodata poate fi un joc erotic deosebit de sexy! Nu presupune nici un fel de ranire, ci doar imposibilitatea unuia din cei doi de a-l vedea pe celalalt, am auzit ca senzatiile sunt mult mai puternice!!!

Dupa ploaie o pisicuta sedea la o gaura de soarece si astepta. La un moment dat iese soarecele, ud. Pisica il insfaca. Piscuta draga - zice soarecele - nu poti sa ma maninci asa ud! Lasa-ma sa ma usuc si apoi ma mananci. Pisica il lasa langa gaura, iar soricelul tussti, in gaura. Morala: multi barbati promit, pana ajung la gaura. Asa si cu "soriceii" tai care te-au considerat drept "pisicuta".

Explica-mi ce-ai vrut sa spui....nu sunt convinsa ca am prins mesajul corect!!!

Ai spus mai sus ca vreo 5 baieti (soricei) au afirmat ca nu ar face sex decat din dragoste. As fi foarte curios daca i-ai fi chemat sa faceti sex, te-ar fi refuzat. Putin fortat, cred acum,pot afirma ca una spuneau si alta ar fi facut.

Cat despre barbatii care promit doar ca sa bla bla bla..., o stiu de mult! In ultima vreme au devenit adevarati experti! Mint de te uimeste cum de n-au ajuns aproape toti niste Pinochio care mai de care cu nasul mai lung! Te privesc in ochi si-ti spun "TE IUBESC" fara pic de jena, se jura ca daca ai pleca din viata lor moartea le-ar fi aproape, ca despartirea de tine i-ar face sa stea singuri si dezolati luni in sir, te asigura ca esti singura fata din inima lor, ca toate cele dinaintea ta nu au insemnat nimic pt ei, ca tu esti "the one", cea care le-a pus capac, ca nu mai pot simti nimic pt altcineva, ca numai cu tine ar face dragoste, ca doar pe tine te vad ca mama a copiilor lor, ca pe tine te au in gand cand se trezesc si cand adorm etc etc etc! Nenorocirea e ca suntem cateodata suficient de fraiere incat sa-i credem! Vrem sa fim adevarate doamne, sa le aratam ca avem incredere in ei, ca le respectam intimitatea si nu le citim mailurile sau SMSurile, nu inspectam chaturile, nu-i intrebam ce fac cand nu suntem impreuna, dar cand ne este lumea mai draga ne parasesc din cine stie ce motive absurde si ne trezim apoi cu brutalitate din minciuna in care ne-au scaldat si vedem cat de lipsite de continut le-au fost cuvintele, cat de gaunoase inimile....si plangem pt ca am facut prostia sa-i credem.... A doua zi ei sunt la brat cu alta si nu se simt bine pana cand nu se asigura ca i-am vazut....ca suntem geloase...desi nu merita.....dar ei se simt bine daca noi suntem profund nefericite suferind din cauza lor! Adora sa ne vada expresia fetei, grimasa de durere, lacrimile interminabile in clipa in care realizam in sfarsit ca tot ceea ce ne-au spus au fost simple minciuni si sufletul lor n-a vibrat nici o clipa pt noi, impreuna cu noi....

Cateodata rautatea din oameni mi se pare insuportabila...., desi cei cu musca pe caciula se suporta chiar f bine asa cum sunt, chiar se lauda cu asta!!!

Am citit, cu placerea unei lecturi interesante, ce ai scris. Nu stiu daca gresesc, afirmand ca sigur ai suferit o deceptie (in dragoste). Nu-l poti ura ca intr-un colt al sufletului a mai ramas ceva. Cred ca daca vei cunoaste un baiat bun si cu adevarat iubitor, ca nu toti sunt asa cum ii descrii, iti vei schimba, in parte conceptia despre barbati. Si nu uita: nu numai barbatii sunt rai. Am mai spus-o si o repet: sexul se face in doi. Iar dintre cei doi parteneri, unul va incerca primul, de regula barbatul, deoarece este lasat de la natura. Nu putem sa scoatem din creier centrii nervosi care dirijeaza nevoia de sex.

Te contrazici in ce-mi spui: intai zici sa nu cred ca toti baietii sunt rai, apoi ma avertizezi ca ei sunt cei dispusi sa calce stramb! Daca as fi convinsa ca toti baietii sufera de sindromul sexului exacerbat, m-as duce de pe acum la manastire!!!

Am mai spus-o si o repet: sexul se face in doi. Iar dintre cei doi parteneri, unul va incerca primul, de regula barbatul, deoarece este lasat de la natura. Nu putem sa scoatem din creier centrii nervosi care dirijeaza nevoia de sex.

Am auzit "cantecelul" asta urland dintr-un BMW zilele trecute si mi se par potrivite versurile cu ceea ce scriai tu:

"Asa-s barbatii, toti barbatii,
Ei pot avea multe relatii
Promit, iubesc cu mare foc,
Dupa ce pleaca uita tot..."

eu te sfatui sa nu generalizezi.. ca.. nu stiu daca chiar totzi sunt.. hai sa zicem ca 80-90% da.. da.. pentru asta chiar trebuie sa generalizezi??

Am sters cealalta parte a postarii pentruca sunt de acord cu ea, mai putin cea in care spui ca vorbele fetelor sunt pentru baieti o lectura. Sti ca nu-i adevarat. Scri foarte frumos, de aceea am spus ca e ca o lectura.
Nu ma contrazic. Nu pot sa fac sa crezi ce spun, dar acesta este un lucru stiut: a vrea sa faci sex nu face dintr-un om, om rau. A face sex nu inseamna sa calci stramb. Depinde in ce conditii il faci. Am o intrebare: cum te-ai simti langa un baiat cu care ai vrea sa faci sex si el sta langa tine ca o statuie pentru ca tu sa nu crezi ca el vrea doar sex si nu te iubeste. Ai face tu primul pas? Poate, dar ce ai avea in minte? Nu am spus ca baietii (toti) sufera de sindromul sexului exacerbat. In primul rand dorinta de sex nu e un sindrom, este o cerinta fiziologica (am auzit asta si de la un medic specialist intr-o emisiune) a corpului. La unii este mai puternica, la altii mai slaba. Acelasi lucru il intalnim si la femei.
Din totdeauna, masculul a fost cel care a cautat sa cucereasca femela pentru dragoste completa. Nu zic ca nu poate incerca si femeia. O sa zici ca nu mai santem animale. Cat de mult te-ai insela daca ai afirma asa ceva. Sti cate simtaminte animalice mai persista in om? Din acestea unele nu vor dispare niciodata, altfel nu am mai fi fiinte.

N-am spus ca a vrea sa faci sex face dintr-un om un om rau, dar ma revolta aceasta optica a multora de a transforma sexul intr-un sport, o distractie oarecare, lipsita de orice incarcatura emotionala. Vei rade, dar a face sex pur mi se pare o forma de prostitutie....nu pe bani, dar pana la urma nu este un troc, un fel de schimb destinat producerii reciproce de placere? Placere pur fizica, evident, pt ca nu cred ca te-ar face fericit sufleteste un contact sexual cu o persoana oarecare! A face sex nu inseamna sa calci stramb daca la momentul respectiv nu esti implicat intr-o relatie cu altcineva si deci nu inseli propriuzis pe nimeni (desi te inseli intr-un fel pe tine....), depinde ce principii ai.

Referitor la intrebarea ta: nu prea ma vad in postura aia din simplul motiv ca ideea de sex sportiv nu ma intereseaza, iar baiatul acela langa care as fi ar fi probabil iubitul meu, nu un strain cunoscut la o petrecere, si atunci ar fi normal sa-mi doresc sa facem dragoste. Nu cred ca el ar trebui sa se prefaca rece intrucat pana la momentul ala in mod sigur am fi ajuns sa comunicam ff bine si am vrea amandoi aceleasi lucruri. Daca as avea dubii ca el ma iubeste, atunci n-as face dragoste cu el. Stiu ca se poarta vrajeala, dar sper sa nu fiu vreodata pacalita in halul asta!
Poate as face primul pas daca el ar fi un tip mai timid.....nu m-ar deranja pt ca eu sunt de principiul ca fiecare trebuie sa se poarte natural, sincer, sa fie el insusi in cadrul unei relatii, nu sa se prefaca pt ca asa ar impresiona. Cel mai probabil am face totul impreuna. Decat sa stiu ca iubitul meu este experimentat pt ca a trecut prin zeci de paturi, prefer sa nu stie prea multe din practica si sa punem in aplicare teoria impreuna, au si fazele acelea de incepatori farmecul lor...asa cred!

Nu toti baietii sufera de dorinta dementiala de a face sex nonstop, unii vor si isi pot controla organismul! Stiu ca dorinta exista in fiecare, la unii este mai puternica, la altii mai slaba. Ce nu reusesc sa inteleg eu in psihologia masculina este de ce e nevoie ca ei sa-si satisfaca acest instinct oricand, oricum si cu oricine si nu simt nevoia sa asocieze sexul cu sentimentul! Nu-mi vine sa cred ca pt ei fericirea "obtinuta" in urma unui act sexual cu o persoana oarecare este aceeasi ca atunci cand fac dragoste cu iubita! Mie, ca fata, mi s-ar parea scarbos, oribil, imposibil sa fac sex cu un om pe care nu-l iubesc!

Ce inseamna "dragoste completa"? Asta vrem si noi, fetele/femeile! Problema e ca voi, baietii/barbatii, va plictisiti prea repede chiar atunci cand aveti o relatie perfecta! Ne-ar placea sa fiti mai stabili in sentimente...., ce utopie, nu?

Nu mai suntem animale, nu toti. Stiu ca in noi persista multe simtaminte animalice, dar de multe ori lasam intentionat animalul din noi sa preia controlul, gasindu-ne astfel scuze in fata altora si a propriei noastre constiinte pt greseli pe care le facem. Oamenii cu adevarat buni sunt capabili sa se controleze sau cel putin incearca sa o faca (si nu ma refer doar la latura sexuala). Nu suntem chiar atat de animale pe cat vrem sa parem!

Iti respect modul de a fi, dar sa fim toleranti. Placerile fac parte din viata omului. De ce sa fiu acuzat ca-mi satisfac o placere cu o persoana care vrea acelasi lucru? Trebuie sa intelegem ca sunt persoane care prefera si un astfel de sex.

Intrebam: cum stie iubitul tau baiatul cand poate sa faca pasul spre sex pentru a nu-i reprosa ca-l intereseaza numai asa ceva? Trebuie sa astepte momentul cand ii spui: la atac!? Pentruca teoria ca teoria, dar practica ne omoara. Majoritatea fetelor se ghideaza dupa zicerea: "Fugi de aici ... da' vino-ncoace, lasa-ma si nu-mi da pace".

Nu o sa poti niciodata sa intelegi toate laturile psihologice ale necesitatii sexuale la barbat pentruca esti femeie si nu-l ai, asa cum noi nu putem sa intelegem multe probleme carecteristice femeii. Satulul nu crede la flamand.
Daca dorinta de sex nu ar fi mai mare la mascul, multe specii de animale, poate nici omul nu ar mai exista. Nu generaliza sexul oricum numai la barbat, deoarece sunt si multe femei la fel. Repet, cum repet bancurile pentru politisti (glumeam): sexul se face in doi.

Foarte multi barbati sunt adeptii dragostei complete. Mai multi poeti, scriitori, pictori, compozitori etc. barbati decat femei si-au exprimat in opera lor iubirea, dragoste. Faptul ca iubirea unui barbat, suferinta acestuia nu se exteriorizeaza, nu inseamna ca acestea nu exista.

Dar atata timp cat vom considera sexul opus plin de defecte, nu vom putea cunoaste adevarata dragoste si vom fi nefericiti. De ce sa nu luam ce e bun, sa incercam sa indreptam ce e rau. Si inca ceva: intr-un cuplu ideal numai jumatate-ti mai apartii, numai jumatate din ideile tale vor avea acces, totul la jumatate.

Nu te acuz, spun doar ca ne deosebim pt ca eu n-as putea sa fac asa ceva. Exista mii de placeri pe care mi le pot satisface cu alte persoane, dar sexul e ceva mult prea special (pt mine) ca sa-l ofer si sa-l primesc de la oricine, prefer sa-l fac numai cu persoana iubita.

De ce vezi asa o problema in momentul in care baiatul ar trebui sa treaca "la atac" ?

Tocmai pt ca doresc sa inteleg cat se poate de bine psihologia masculina pun eu intrebari pe aici! Chiar daca ne deosebim unii de altii, totusi cred ca de multe ori barbatii profita de asa-zisa "necesitate" sexuala exacerbata pt a justifica o alta latura a firii lor si anume: nestartornicia, nevoia de schimbare, infidelitatea. Eu consider ca ambele sexe au "nevoi" hormonale, diferenta este ca sexul frumos este inclinat spre fidelitate mult mai mult decat sexul tare....si asta nu vreti voi, barbatii, sa recunoasteti... O femeie este capabila sa iubeasca acelasi barbat
toata viata si sa nu se planga niciodata de asta, in schimb un barbat s-ar simti infiorator in aceeasi situatie!

Nu prea sunt de acord cu acel "foarte multi", practica il infirma! Poetii, compozitorii, artistii in general sunt oameni care se ridica deasupra celorlalti prin calitatile lor, ei intr-adevar pot avea trairi extraordinar de frumoase si sincere, dar nu-l compara pe Eminescu sau Goethe cu un smecheras de la noi care nu se gandeste decat cum sa pacaleasca femeile pt a-si fauri un portofoliu de cuceriri bine reprezentat! Suferinta poate exista la ambele sexe, dar....arata-mi si mie mai mult de un barbat care sa fi plans vreodata pt o femeie, care sa fi fost disperat cand a pierdut-o, caruia sa-i fi fost dor nebun de ea si sa rememoreze clipele petrecute impreuna??? Din ce vad eu zi de zi, barbatii trec mult mai usor peste iubire...., o pun undeva intr-un colt si a doua zi se intalnesc si se saruta cu altcineva. Poate ma vei critica, dar n-am intalnit pana acum prea multi barbati care sa lupte pt iubirea lor, ci dimpotriva....pe principiul ca exista multe fete pe pamant, ei renunta si pleaca mai departe, fara regrete sau remuscari! Eu am o stima deosebita pt acei extrem de putini barbati care mai sufera azi din dragoste si nu mi se pare deloc umilitor daca o si arata (evident nu la modul ca s-au despartit de iubita si apoi se apuca sa-si planga suferinta pe umarul altor fete, in ideea de a le impresiona si...cuceri!)



Nu consider sexul opus plin de defecte, ci doar reprezentantii lui pe care i-am cunoscut pana azi (cu vreo cateva exceptii)! Si eu as vrea sa indrept ce e rau si cred ca se poate daca vrei cu adevarat, dar....trebuie sa vrea ci celalalt! Intr-un cuplu ideal, cei doi sunt jumatatile aceluiasi intreg, isi apartin unul celuilalt si asta mi se pare superb..... Riscul este enorm....te deschizi total in fata unui om, il iubesti din toata fiinta ta si daca la un moment dat lucrurile o iau razna tot ce stie el despre tine se poate intoarce impotriva ta, ranindu-te ingrozitor.... Dar nu suntem oare toti gata sa ne asumam acest risc, sperand ca vom cunoaste fericirea?

Am auzit "cantecelul" asta urland dintr-un BMW zilele trecute si mi se par potrivite versurile cu ceea ce scriai tu:

"Asa-s barbatii, toti barbatii,
Ei pot avea multe relatii
Promit, iubesc cu mare foc,
Dupa ce pleaca uita tot..."

Ce vorbe de duh!
Curiozitatea mea ar fi: cum ai reusit sa le retii?

Imi dai si mie adresa turnului de fildesi, fara usi si fara feresti in care traiesti?
Oare nu vezi, doar si numai la televizor, cati barbati se sinucid din dragoste. Ori asta nu e o dovada, daca inainte de a se sinucide nu a plans in fata fetei. (Sper sa fieu iertat de Dumnezeu pentru aceste vorbe). Si barbatii plang, dar ei nu o fac, de regula in public. O fac singuri, in tacere, pentruca se mai mentine parerea ca este o rusine pentru barbat sa planga in public, dar si pentruca barbatul considera acest lucru la fel de intim ca si actul sexual cu iubita.

In ceea ce priveste nevoile hormonale, acestea sunt destul de dezvoltate la multe femei (nu le condamn, deoarece este o problema fiziologica obiectiva), iar iubirea de-o viata, sincer iti spun, ai spus o mare enormitate. Daca o gandeai, iti dadeai seama ca si statornicia de-o viata se face tot in doi, ca si sexul.

Desigur, din cauza iluziei traite, si cu cat discutam mai mult, imi dau seama ca nici vina ta nu e mica, nu mai vezi lucrurile in mod real.
Parca tu imi spuneai ca nu crezi in statistici. Daca da, acum imi dau seama de ce: ele sunt cifre reale, crude, dar adevarate, care nu se muleaza pe parerile tale subiective. Eu zic sa lasi timpul sa cicatrizeze rana, sa traiesti mai mult printre oameni si sa cauti sa-i intelegi, nu numai sa-i critici dupa parerile tale subiective.

Sigur ca exista si barbati care se sinucid din dragoste...desi a-ti lua viata e un gest discutabil...nu e locul aici..., sigur ca mai exista si barbati care plang....care au remuscari, regrete...., care isi framanta mintea sapatamani si luni de zile ca sa inteleaga ce n-a mers in relatia lor....poate ei gresesc cand se ascund de noi, cand nu ne lasa sa le ghicim lacrimile....poate daca am sti cat de sensibili pot fi, i-am intelege mai bine si lucrurile ar fi mai simple.... Sunt putine femeile care adora barbatii rai, barbatii duri, impasibili, care ranesc prin cuvintele lor aspre....Nu e nevoie sa planga in public, dar in fata fetei care il iubeste de ce e nevoie sa se ascunda? Cand prin iubire ajungi atat de apropiat de cineva, ce bariere aberante mai pot exista intre 2 oameni? A plange este un lucru intim, dar fata de cei multi, nu si fata de iubita! Si sa nu exageram: cati barbati cunoasteti care nu au povestit prietenilor lucruri intime petrecute impreuna cu iubita???

Stiu persoane (e drept, putine) care se iubesc de o viata si asta nu li se pare o corvoada, ci un dar de la Dumnezeu. E nevoie de oameni frumosi dpdv spiritual care sa stie sa lupte pt iubirea lor de-a lungul timpului....si asta se face in 2, intr-adevar...

... imi dau seama perfect ca lumea in care traim nu este nici pe departe cea pe care mi-o doresc, doar ca nu-mi place gandul ca ar trebui sa ma adaptez la ea.

Fugi de ea, dar pana unde? Tot nu scapi de ae. Si deziluzia va fi si mai mare, rana mult mai adanca.

Eu spun ca nu e bine, eu spun ca viata (sau vietile noastre) noastra ar trebui dusa ca si cum la "sfarsit" am deveni cat mai apropiati de Dumnezeu, or El nu este pretentios, se multumeste cu f.f.f. putin, doar noi stim doar sa cerem...

DAAAA! Sa cerem! De parca ar fi cineva obligat sa ne dea, asa, mocka!
Unii inca asteapta ca "providenta" sa le indeplineasca visele.

Eu nu cer, eu iau.
Nu, nu e nimeni obligat sa dea, insa din fericire mai sunt destui care dau si se simt bine cand fac asta.
Imi place sa dau, orice, si sa le vad fetele suspicioase "Oare ce vrea de la mine ?!" si zambesc.. ce frumoasa-i viata.

A ramane integru nu inseamna ca fugi de lume, din contra, presupune o anumita putere pe care o au multi insa o folosesc putini. E mult mai usor sa faci ca ceilalti, si cu timpul sa inceapa sa-ti placa, doar de dragul de a face parte dintr-o gasca, indiferent de valoarea ei, decat sa preferi eventual chiar singuratatea, cel putin pt. o perioada, doar cu gandurile si cu speranta ca va fi bine. Si sigur va fi bine.
Sunt satul de acest vulg de "adaptati".

Eu spun ca nu e bine, eu spun ca viata (sau vietile noastre) noastra ar trebui dusa ca si cum la "sfarsit" am deveni cat mai apropiati de Dumnezeu, or El nu este pretentios, se multumeste cu f.f.f. putin, doar noi stim doar sa cerem...

Nu cred ca are rost sa mai continui.

Eu spuneam ca nu putem trai cu concepte apartinand secolului XIX in secolul XXI.

Aici te referi la tine, banuiesc.