Circumcizia

bun...una la mina...da crezi ca faptul ca nu am avut o ejaculare pana acum este o problema?

sa va povestesc:am fost azi la urolog...parca ma asteptam sa-mi zica ce mi-a zis "circumcizieee".cind i-am zis de crema cu steroizi cica: cum ma...sa te apuci de luat steroizi acuma?m-a lasat perplex.nu cred ca stia cu sta treaba.dupa 10 minute de palavre si "una mica" mi-a insfacat 500.000, fara nici o chitanta fara nik.acuma ca nu prea mai am chef de "consultatii" de astea va intreb:de unde se poate cumpara crema aia? cam cat costa? cum se aplica?in cit timp credeti ca se rezolva problema?cu ii zice cremei? se gaseste si im farmacii?

Domnilor, natura este mai perfecta decat omul. Circumcizia a fost conceputa ca o masura de a nu se aduna mizeria. Daca cititi in istorie, veti vedea cata mizerie corporala era. Chiar unii regi faceau baie de 1-2 ori pe an.

natura este mai perfecta decat omul

Doar acolo se strangea mizeria ?

Circumcizia a fost introdusa ca masura de prevenire a masturbarii si desensibilizare a penisului de catre medici sexofobici. Din punct de vedere religios a fost introdusa tot din aceleasi motive.
Toate celelalte asa zise "beneficii" - igiena, etc - sint simple scuze si justificari.
Igiena se face prin spalare nu prin chirurgie.
Preputul este un organ complex specializat care printre alte functii produce lisosome cu efect antibacterian si anticorpi cu rol de protectie importiva infectiilor.
Un penis circumcis este mai murdar, neigienic si mai expus la infectii decat unul intact datorita lipsei de protectie data de preput, a lipsei secretiilor antibacterienee si a anticorpilor.
Uneori cicatricea circumciziei se crapa si sanagereaza, iar circa 20% din barbatii circumcisi sufera de stenoza meatala (iritatia si infectia meatului urinar) din cauza circumciziei.
La copiii circumcisi glandul expus si rana lasata de operatie stau in contact cu urina si materiile fecale.
Halal avantaj igienic! Igiena nu este decat o alta tentativa de manipulare.


www.cirp.org

Acum, cred ca stim TOT despre circumcizie.

Io sunt mai sceptic!Am inceput sa cred...!(stii.., nu?)

Nu ai reusit sa ejaculezi probabil din cauza fimozei. Partea cea mai sensibila (preputul interior si glandul) nu au reusit sa fie stimulate corespunzator. Odata ce reusesti sa retractezi complet preputul ar trebui sa nu mai ai nici o problema de ejaculare.
Si eu am avut problema asta si am rezolvat-o prin exercitiu si steroizi. I fiecare zi aplica crema si forteza putin preputul inapoi de mai multe ori (masturbeaza-te usor). Nu te teme ca daca trece dincolo de gland si se blocheaza poti sa il aduci inapoi. Au patit-o si altii si exista o tehnica simpla: prinzi penisul in pumn ca si cum ai prinde o sticla si ai incerca cu degetul mare sa bagi dopul in sticla. Glandul va aluneca usor inapoi sub preput.
Dupa ce ai resusit sa devii complet retractabil spune-mi daca mai ai probleme de ejaculare.
Spor la treaba.

bai... cu riscu de a ma face de cacao... ce-i aia ATA? poate nu mi s-a rupt inca si de aia preputul meu nu mi se retracta complet?oricum nu ma cunosteti personal asea ca nu prea vad riscul intrebarii))

Nici un risc baiete...

P.S. E fain Iasul toamna?

de ce iti place...?probabil ca e mai buna decit o inghetata pentru ca nu se termina niciodata!
Locked!

Are you being funny...?

bai... cu riscu de a ma face de cacao... ce-i aia ATA? poate nu mi s-a rupt inca si de aia preputul meu nu mi se retracta complet?oricum nu ma cunosteti personal asea ca nu prea vad riscul intrebarii))

Cititi mai jos traducerea a doua articole medicale foarte bune, cu precizarea ca punctul de vedere exprimat aici coincide cu politica inteleapta actuala a autoritatilor medicale din Canada si SUA, si se pare ca si cu cel al autoritatilor medicale Europene, care, cu exceptia Angliei Victoriene, in trecut, nu a fost niciodata diferit.
Circumcizia medicala nu este recomandata decat in caz extrem de rar, de accidente.
Contactele mele din Marea Britanie, Franta, Olanda, Germania si Italia confirma acest lucru.



PROCESUL CIRCUMCIZIEI
Autor: Paul M. Fleiss

Revista “Mothering�, Nr 85/1997

Lumea vestica (Europenii, NT) nu are nici o traditie in circumcizie. In antichitate, Imperiul Roman si Grecia Antica au adus vesticii in contact cu populatii din Orientul Mijlociu, unii dintre ei marcandu-si copii cu circumcizii sau alte mutilari sexuale. Pentru a proteja acesti copii, grecii si romanii au dat legi care interziceau circumcizia (1). Dupa secole, Biserica Catolica a dat legi similare (2,3). Raspunsul traditional al vesticilor la circumcizie a fost repulsie si indignare.
Circumcizia a inceput in America in timpul isteriei anti-masturbare din Epoca Victoriana, cand cativa doctori Americani au circumcis baieti ca sa ii pedepseasca pentru ca se masturbau. Doctorii victorieni stiau foarte bine ca circumcizia degradeaza, desensibilizeaza si slabeste penisul. Totusi, imediat au pretins ca circumcizia vindeca epilepsia, convulsiile, paralizia, elefantita, tuberculoza, eczema, udatul patului, incontinenta fecala, prolaps rectal, visele umede, hernia, durerile de cap, nevrozitatea, isteria, vederea slabita, idiotienia, retardarea mentala si si nebunia. (4).
De fapt, nici o procedura din istoria medicinei nu a fost folosita pentru a vindeca si preveni asa de multe boli, cum a fost folosita circumcizia. In anii 1970, manuale medicale de capatai Americane inca promovau circumcizia de rutina a nou nascutilor ca o masura de prevenire a masturbarii. (5). Motivatiile antisexuale pentru o operatie care presupune taierea unei parti a penisului sint evidente.
Practica radicala a circumciziei de rutina a nou nascutilor (in SUA, NT) nu a inceput pana in timpul Razboiului Rece. Acesta institutionalizare a ceea ce a fost circumcizia obligatorie a fost parte al aceluiasi current care a patologizat si medicalizat nasterea si in mod activ a descurajat alaptatul la san. Sectorul medical privat si spitalele conduse de corporatii au institutionalizat circumcizia de rutina fara ca sa fi consultata vreodata populatia Americana. Nu a existat nici o dezbatere publica sau referendum. A fost doar faptul ca in anii ’70 o serie de procese au fortat spitalele sa obtina consimtamantul parintilor pentru a face acesta contraindicata dar foarte profitabila intervetie chirurgicala. Circumcizatorii au raspuns inventand noi motive “medicale� pentru circumcizie in tentativa de a inspaimanta parintii sa isi dea acceptul.
Astazi (anul 1997, data articolului NT) motivele pentru circumcizie au fost actualizate ca sa exploateze temerile si anxietatile contemporane; dar intr-o zi ele vor fi la fel considerate irationale. Acum ca scuza curenta ca acesta procedura previne cancerul si bolile cu transmitere sexuala au fost puternic discreditate, circumcizatorii fara indoiala ca vor inventa altele noi. Dar daca circumcizatorii ar fi fost intr-adevar motivati de pure consideratii medicale, atunci acesta procedura ar fi murit de mult timp, odata cu altele ca vindecarea de catre lipitori, gaurirea craniului si castrarea. Faptul ca, cu toate acestea, circumcizia nu a disparut inca sugereaza ca necesitatea de a circumciza a venit prima, iar motivatia mai apoi.
Milioane de ani de evolutie au dezvoltat corpul uman intr-un model de rafinament, eleganta si eficienta, fiecare parte a sa avand o functie si un scop de a exista. Evolutia a determinat ca genitalele mamiferelor sa fie invelite intr-un preput din piele protectiv cu rol multiplu. Fiecare fiinta umana normala se naste cu preput. La femei protejeaza glandul clitorisului; la barbati protejeaza glandul penisului. De aceea, preputul este o parte esentiala a anatomiei sexuale umane.
Parintii ar trebui sa se bucure de sosirea pe lume a unui copil cu cat mai putine griji posibile. Nasterea unui fiu in SUA, totusi inca, este adesea insotita de anxietate si confuzie. Majoritatea parintilor sint presati sa isi dea fii unui necunoscut, care, in spatele unor usi inchise, ii leaga si le taie preputul (in anul 1997, cand a fost scris articolul NT). Industria circumciziei de miliarde de dolari bombardeaza Americanii cu confuzie si tactici calculate de inspaimantare.
Informatiile despre preput aproape totdeauna lipsesc din discutiile despre circumcizie. Campaniile de circumcizie in masa din ultimele decenii au dus la ignoranta despre structura remarcabila a preputului si rolul lui versatil in sexualitatea umana. Ignoranta si dezinformarea despre preput sint regula in literatura medicala Americana, in educatie si practica. Majoritatea manualelor Americane prezinta penisul uman fara explicatii direct circumcis, ca si cum asa ar fi prin natura sa.

Ce este preputul?
Preputul este un organ unic specializat, senzitiv si functional. Nici o alta parte a corpului nu mai serveste aceluiasi scop. Ca si o extensie modificata ca pielii trunchiului penil, preputul acopera si de obicei se extinde dincolo de gland impaturnadu-se, si isi gaseste punctul circumferential de atasare imediat dincolo de corona (marginea glandului). Preputul este, de aceea, un organ in doua straturi. Lungimea reala este de doua ori lungimea externa, curpinzand 80 la suta sau mai mult din tesutul penil acoperitor, (6) sau cel putin 25 la suta din lungimea flasca a penisului (2).
Preputul contine o concentrare bogata de vase sanguine si terminatii nervoase. Este in linie cu muschiul peripenic, un strat muscular cu fibre longitudinale. Aceste fibre musculare sint circulare, formand un fel de sfincter care asigura protectie optima a tractului urinar impotriva agentilor contaminanti de orice fel.
La fel ca suprafata interioara a genelor sau interiorul obrazului, suprafata interioara a preputului consta in membrana mucus. Este divizata in doua zone distincte: mucoasa moale si mucoasa crestata. Mucoasa moale se intinde spre glandul penisului si contine glande sebacee ectopice care secreta emolienti, lubrifinati si anticorpi protectivi. Glande similare se afla in pleoape si interiorul cavitatii bucale.
Adiacent mucoasei moi si exact langa buza preputului se afla mucoasa crestata. Strucura sa extraordinar de senzitiva consta in benzi de pliuri concentrice, la fel ca marginea de elastic de sus a unei sosete. Aceste pliuri expandabile permit buzei preputului sa se deschida si ruleze inapoi, expunand glandul. Mucoasa crestata da preputului forma sa caracteristica ascutita la varf, ca o lumanare.
In partea de sub gland, punctul de atasare al preputului este avansat spre meat (deschiderea uretrala) si formeaza un ligament ca o banda numit frenul. Este identic cu frenulul care tine limba atasata de partea de jos a cavitatii bucale. Frenulul preputului il tine la loc peste gland, si, impreuna cu fibrele musculare, ajuta la revenirea preputului retractat in pozitia sa normala peste gland.

Retractia preputului
La nastere, preputul este de regula atasat de gland, la fel cum unghiile sint atasate de deget. Spre pubertate, penisul de obicei isi incheie procesul de dezvoltare, si preputul se va separa de gland. (8). Aceasta separare apare la timpul sau potrivit; nu exista o varsta prestabilita pana la care preputul trebuie sa fie separat de gland. Un medic intelept descria procesul astfel “preputul, de aceea, poate fi asemanat cu un boboc de trandafir care sta inchis ca un bot. La fel ca un boboc de trandafir, va inflori cand va veni timpul potrivit. Nimeni nu poate deschide un boboc de trandafir ca sa il forteze sa infloreasca� (9).
Chiar daca glandul si preputul se separa in mod natural in copilarie, maginea preputului se dilata in mod normal doar de ajuns sa permita trecerea urinei. Acesta caracteristica nemaipomenita protejeaza glandul de expunere prematura la mediul exterior.
Penisul se dezvolta in mod natural in timpul copilariei. Nu trebuie ca parintii, medicii sau alti ingrijitori sa manipuleze penisul copilului. Singura persoana care trebuie sa il retraga este copilul insusi, cand el va descoperi ca preputul sau este gata de retractare.
Parintii trebuie sa fie atenti la oricine care incerca sa retracteze preputul fiului lor, si in mod special atenti la oricine care intentioneaza sa il taie. Preputul uman este in mare cerere pentru un numar de intreprinderi comericale, iar marketingul preputului de copii sterpelit este o afacere de miliarde de dolari anual. Companiile farmaceutice si cosmetice utilizeaza preput uman ca material de cercetare. Corporatiile ca de exemplu Advanced Tissue Sciences, Organogenesis si BioSurface Technology folosesc preput uman ca materie prima pentru unele tipuri de bandaje. (10.)

Care sint functiile preputului?
Preputul are numeroase functii protective, senzoriale si sexuale.

1. Protectiva: La fel cum pleoapele protejeaza ochii, preputul protejeaza glandul si ii pastreaza suprafata moale, umeda si senzitiva. Mentine de asemenea caldura optima, echilibrul PH si curatenia. Glandul singur nu contine glande sebacee – care sa produca sebum sau uleiuri care sa hidrateze pielea. (11). Preputul produce sebum care mentine suprafata glandului sanatoasa.
2. Aparare imunologica: membranele mucoase care lineaza toate orificiile corpului sint prima linie de aparare imunologica a corpului. Glandele din preput produc proteine antibacteriene si antivirale ca de exemplu lisozimele (12). Lisozima este de asemenea prezenta in lacrimi si laptele de mama. Celulele epiteliale specializate Langerhans, componente ale sistemului imunitar, se afla din abundenta in preput. (13). Celulele plasma din mucoasa de la marginea preputului secreta imunoglobine, anticorpi si protejeaza impotriva infectiilor. (14).
3. Senzitivitate erogena: preputul este senzitiv asemanator cu varful degetelor sau buzele gurii. Contine o varietate mai bogata si o concentratie de nervi receptori specializati ca orice alta parte a penisului (15). Aceste terminatii nervoase specializate pot detecta miscarea, schimbari usoare in temperatura si texturi gradate fine. (16.17.18.19.20.21.22.23).
4. Acoperire in timpul erectiei: cand devine erect, truchiul penisului se ingroasa si lungeste. Preputul in doua straturi furnizeaza pielea necesara pentru a acomoda organul in stare extinsa si sa permita tesutul penil sa gliseze liber, lin si placut peste trunchi si gland.
5. Functii de auto-stimulare sexuala: teaca in doua straturi da posibilitatea peilii trunchiului sa gliseze inainte si inapoi peste trunchiul penil. Preputul poate in mod normal sa alunece complet, sau aproape complet, inapoi la baza penisului, si de asemenea sa alunece inainte dincolo de gland. Acesta gama larga de miscari este mecanismul prin care penisul si declansatorii orgasmici din preput, frenul si gland sint stimulati.
6. Functii sexuale in timpul actului sexual: una din functiile preputului este de a facilita miscarea lina si placuta dintre suprafetele mucoase are celor doi parteneri in timpul actului sexual. Preputul da posibilitate penisului sa alunece in si afara din vagin intr-un mod non abraziv in interiorul propriei sale teci de piele auto-lubrifianta. Femeia este astfel stimulata prin presiunea miscarii mai degraba decat prin frictiune numai, cum se intampla cand preputul barbatului lipseste.

Preputul confera intimitate intre cei doi parteneri prin acoperirea glandului si mentinerea lui ca organ intern. Experienta sexuala este imbunatatita cand preputul aluneca inapoi pentru a permite organului intern al barbatului, glandul, sa intalneasca organul intern al femeii, cervixul – un moment de suprema intimitate si frumusete.
Preputul s-ar putea sa mai aiba alte functii care inca nu au fost recunoscute sau intelese. Oamenii de stiinta Europeni au detectat recent receptori estrogen in celulele sale basale epidermale. (24). Cercetatorii de la Universitatea din Manchester au gasit ca preputul uman contine glande apocrine.(25). Aceste glande specializate produc feromonii, care sint mesagerii chimicali ai naturii. Mai sint nevoie inca de studii pentru a intelge pe deplin aceste caracteristici ale preputului si rolul care il au.

Ingrijirea preputului
Un penis natural nu are nevoie de o atentie deosebita. Preputul unui copil, ca pleoapele sale, se curata singur. Asa cum este contraindicat sa ridicam pleoapele ochilor ca sa spalam globul ocular, la fel este contraindicat sa retragem preputul unui copil si sa ii spalam glandul. Introducerea penisului in apa curata, fara sapun, in timpul baii este tot ce e nevoie pentru a pastra curat un penis intact (25).
Substanta emolienta de sub preputul unui copil se numeste smegma. Acesta este probabil cea mai prost inteleleasa si cea mai malificata substanta din natura, fara nici o justificare. Smegma este curata, nu murdara, este necesara si are beneficii. Hidrateaza glandul si il pastreaza lin, moale si suplu. Proprietatile sale antibacteriene si antivirale patreaza penisul curat si sanatos. Toate mamiferele produc smegma. Thomas J. Ritter, MD, a subliniat importanta ei cand comenta ca “Regatul animal probabil ar inceta sa existe fara smegma�(27).
Exista studii care sugereaza ca cel mai bine este sa nu se utilizeze sapun pe gland sau in interiorul preputului. (28). Retragerea fortata si spalarea preputului unui copil distruge flora bacteriana benefica ce protejeaza pensiul de agentii patogeni daunatori care ar putea duce la iritatii si infectii. Cea mai buna metoda de a avea grija de pensiul unui copil este sa il lasati in pace. Dupa pubertate, barbatul poate cu grija sa-si limpezeasca glandul preputului cu apa calduta, conform propriilor sale nevoi.

Cat de comuna este circumcizia?
Circumcizia este aproape neauzita in Europa, America de Sud si Asia non-musulmana. De fapt, doar 10 – 15 la suta din barbatii lumii sint circumcisi. Marea majoritate a lor sint musulmani. (29). Circumcizia nou nascutilor acum in vestul SUA a coborit la 34.2 la suta (30). Aceasta rata redusa s-ar putea sa surprinda barbatii Americani nascuti in timpul epocii in care aproape 90 la suta din baieti erau circumcisi automat, cu sau fara consimtamantul parintilor lor.

In ce fel circumcizia face rau organismului?
Dezbaterea “medicala� despre “potentialele beneficii medicale� ale circumciziei rar vorbeste depre efectele ei reale.

1. Circumcizia erodeaza: in functie de cat tesut se taie, circumcizia jefuieste un barbat de pana la 80 la suta sau mai mult din tesutul penil. In functie de lungimea preputului, taierea lui face penisul mai scurt cu pana la 25 la suta sau mai mult. Cercetari atente anatomice au demonstrat ca circumcizia taie mai mult de 1 metru de vene, artere si capilare, 80 metri de nervi si mai mult de 20000 de terminatii nervoase.(31). Tesutul muscular al preputului, glandul, membrana mucoasa, tesutul epithelial sint distruse de asemenea.
2. Circumcizia desensibilizeaza: circumcizia desensibilizeaza penisul in mod radical. Amputarea preputului inseamna distrugerea retelei bogate de nervi si toti receptorii nervosi din preput. Circumcizia aproape totdeauna strica sau distruge frenulul. Pierderea de tesut protectiv desensibilizeaza glandul. Pentru ca membrana care acopera glandul expus permanent este acum subiectul frecarii si iritarii constante si se keratinizeaza in timp, devenind uscat si dur. Terminatiile nervoase din gland, care intr-un penis intact sint imediat sub suprafata membranei mucoase, sint acum ingropate de straturi successive de keratina. Glandul erodat incepe sa capete un aspect mohorat, cenusiu, sclerotic.
3. Circumcizia slabeste organul: Amputarea unei cantitati asa de mari de tesut penil imobilizeaza pielea ramasa, impiedicand-o sa mai gliseze liber peste trunchi si gland. Acesta pierdere in mobilitate distruge mecanismul prin care glandul este stimulat in mod normal. Cand un penis circumcis devine erect, restul de piele imobilizata se intinde, uneori asa de strans incat pielea ramasa nu este de ajuns ca sa acopere trunchiul in erectie. Pielea cu par pubic de la baza si scrotul sint adesea trase spre trunchi, unde parul nu exista in mod normal. Membrana mucoasa a glandului externalizata chirurgical nu contine glande sebacee. Fara protectia si emolientii din preput glandul se usuca, facandu-l predispus la crapaturi si sangerare.
4. Circumcizia desfigureaza: Circumcizia altereaza drastic aspectul penisului. Externalizeaza pentru totdeauna glandul care este in mod normal un organ intern. Circumcizia lasa o cicatrice chirurgicala circumferentiala mare pe trunchiul penisului. Pentru ca circumcizia de obicei necesita ruperea fortata a preputului de gland, bucati din gland pot fi rupte, de asemenea, lasandu-l ciupit si cu cicatrici. Fasii din preput ar putea sa adere de glandul crud, formand agatatori si poduri de piele deplasata care atarna. (32).
In functie de cantitatea de tesut care se taie si cum se formeaza cicatricile, un penis circumcis poate fi permanent rasucit sau curbat in timpul erectiei. (33). Contractarea tesutului cicatrizat poate trage truchiul penisului inspre abdomen, de fapt scurtandu-l sau ingropandu-l complet. (34).
5. Circumcizia intrerupe circulatia sangvina: Circumcizia intrerupe circulatia normala a sangelui prin sistemul tesutului penil si al glandului. Sangele care curge in arterele majore penile este obstructionat de linia tesutului cicatrizat la punctul de incizie, creand un suvoi invers, in loc de a alimenta ramurile si retelele capilare dincolo de cicatrice. In lipsa sangelui, meatul se poate contracta si cicatriza, impiedicand jetul de urina. (35). Acesta conditie, cunoscuta sub numele de stenoza meatala, adesea necesita chirurgie corectiva. Stenoza meatala este intalnita aproape exclusiv la baietii care au fost circumcisi.
Circumcizia mai distruge vasele limfatice, intrerupand circulatia limfei si uneori cauzand limfoderma, o conditie dureroasa si desfiguranta in care restul de piele din penis se umfla cu lichid limfatic care a fost prins in interior.
6. Circumcizia face rau dezvoltarii creierului: studii recente publicate in jurnale medicale de prim rang au raportat ca circumcizia are efecte pe termen lung asupra dezvoltarii creierului (36), alterand puternic centri perceptiei din creier. Baietii circumcisi au un nivel mai scazut de limita a durerii comparativ cu fetele sau baietii intacti. (37). Neuropsihologistul James Prescott sugereaza ca circumcizia poate cauza si alte probleme neurologice mai grave (38.39).
7. Circumcizia este o masura neigienica si nesanatoasa: Unul din cele mai comune mituri despre circumcizie este ca face penisul mai curat si mai usor de intretinut. Acest lucru nu este adevarat. Ochii fara pleoape nu vor fi mai curati, nici un penis fara preputul sau. Glandul externalziat in mod fortat, artificial, si meatul unui penis circumcis sint in mod constant expuse la frecare si murdarie, facand ca un penis circumcis sa fie de fapt mai murdar. Pierderea pielii protective lasa tractul urinar vulnerabil la invaziile bacteriene si agentii virali.

Plaga facuta de circumcizie este mai mare decat majoritatea oamenilor isi inchipuie. Nu este doar in zona circulara de unire dintre stratul exterior si interior a tesutului ramas. Inainte ca nou nascutul sa fie circumcis, preputul sau trebuie rupt de gland, practic jupuit de viu. Acest lucru creaza o arie deschisa de carne vie, sangeranda, acoperita in cel mai fericit caz de un strat de protomucoasa nedezvoltata. Microbii pot usor intra in tesutul distrus si prin suvoiul de sange la glandul crud, si mai usor, prin incizie.
Chiar si dupa ce rana se vindeca, glandul externalizat si meatul sint inca fortate sa fie in contact constant cu urina, fecalele, scutecele tratate chimical si alti contaminanti.
Femeile partenere ale barbatilor circumcisi nu raporteaza rate mai joase de cancer cervical, (40) nici faptul ca circumcizia ar preveni cancerul penil.(41). Un studiu recent arata ca rata de cancer penil este mai mare in SUA decat in Danemarca, unde circumcizia, cu exceptia muncitorilor imigranti din Orientul Mijlociu, este aproape neauzita.(42). De fapt, cercetatorii ar trebui sa investigheze posibilitatea ca circumcizia de fapt duce la o crestere a ratei acestor maladii.
Circumcizia nu previne contactarea sau trasmiterea bolilor cu transmitere sexuala. De fapt SUA are atat cea mai mare rata de barbati circumcisi din lumea vestica cat si cele mai mari rate a bolilor cu transmitere sexuala, inslusiv SIDA. Studii serios controlate arata ca barbatii circumcisi Americani sint la risc mai mare de a contacta boli cu transmitere sexuala , in special gonoree, (43), non gonoccal urethrita, (44), virus papilloma, (45), herpes simplex tip 2, (46) si clamidia.(47).
8. Circumcizia este totdeauna riscanta: circumcizia are totdeauna risc de serioase, uneori tragice consecinte. Rata de complicatii chirurgicale este de 1 la 500.(48). Aceste complicatii includ sangerari necontrolate si infectii mortale.(49). Exista multe rapoarte publicate de cangrena cauzata de circumcizie.(50). Bacteriile patogene ca stafilococus, proteus, pseudomonas, coliform si chiar tuberculoza pot cauza infectii soldate cu moartea. (51.52). Aceste microorganisme intra in rana pentru ca e usor sa intre, si nu pentru ca copilul ar fi predispus la infectie.
Jurnalele medicale au publicat numeroase cazuri de nou nascuti la care li s-a taiat partial sau in totalitate glandul in timpul operatiei de circumcizie.(53.54.55). La altii complet constienti si fara sa li se administreze anestezie li s-a ars intregul penis cu un aparat de cauterizare.(96.97.98). Numarul din Sept 1989 al Jurnalului de Urologie a publicat o lista de patru asemenea cazuri. (99). Articolul il descria ca pe o operatie de schimbare de sex numita “genito-plastie feminizatoare�, facuta la acesti copii in tentativ de a-i schimba in fete. In Martie 1997 Arhivele Pediatriei si Medicina Adolescentilor descria situatia de groaza unui tanar care a aflat ca “ea� s-a nascut ca baiat normal, dar circumcizatorul i-a ars penisul cand era copil.(60).
Multe alte cazuri similare au mai fost raportate.(61.67). Circumcizia nou nascutilor are o rata raportata a mortalitatii de 1 la 500000.(63.64).
9. Circumcizia face rau mamelor: studii stiintifice arata in mod constant ca circumcizia intrerupe dezvoltarea comportamentala a copilului. Studii efectuate la Universitatea Colorado arata ca circumcizia este urmata de somn prelungit, neodihnitor non REM (misare rapida a ochiului). (65). In replica la bombardamentul prelungit al cailor neutrale cu durere insuportabila, (in mod traditional circumcizia in SUA se facea fara anestezie NT), copii circumcisi se retrag intr-un fel de semicoma care dureaza zile sau chiar saptamani.
Numeroase alte studii au dovedit ca circumcizia intrerupe legatura mama-copil in timpul crucial de dupa nastere. Alte cercetari au aratat ca circumcizia intrerupe ciclul de alimentatie. Intr-un studiu efectuat la Universitatea Washington, majoritatea copiilor nu au putut sa manance imediat dupa circumcizie, iar cei care au facut-o nu s-au uitat in ochii mamelor lor. (66).
10. Circumcizia violeaza drepturile umane ale pacientului: nimeni nu are dreptul sa taie vreo parte din genitalele altuia fara sa aiba consimtamantul competent, complet informat al persoanei respective. De vreme ce copilul este cel care poarta consecintale, circumcizia violeaza dreptul sau legal de a refuza tratamentul si cauta tratament alternativ. In 1995, Comitetul de Bioetica al Academiei Americane de Pediatrie a declarat ca numai un pacient competent poate da consimtamant informat (67), un copil este evident prea tanar sa consimta la ceva. El trebuie protejat de oricine care ar incerca sa profite de lipsa sa de aparare. Conceptul de permisiune parentala informata da drept parintilor numai situatii clare de necessitate urgenta ca de exemplu in caz de boala, accidente sau diformitate. Penisul uman in starea sa normala, necircumcisa, nu satisface nici una din conditiile de mai sus.
Medicii au obligatia sa refuze operatiile de circumcizie. Ei mai trebuie sa educe parintii care, din ignoranta sau dezinformare, solicita acesta interventie chirurgicala pentru fii lor. Obligatia profesionala a medicului este sa protejeze interesele copilului. Este extrem de neetic sa forteze un copil la o amputare care aproape ca sigur ca nu ar fi ales-o vreodata pentru el.

Bunul Simt.
Cel mai bine este sa fii intact, asa cum natura a voit. Vasta majoritate a barbatilor care au avut sansa pretuiesc faptul ca sint intregi si tin la preputul lor; pentru acelasi motiv tin la celelalte organe de perceptie. Parintii din Europa si Asia ne-musulmana niciodata nu si-au fortat baietii la circumcizie. Nu le-ar trece prin minte sa taie pensiul baietilor lor mai mult decat sa taie parte din urechile lor. Respectarea dreptului copilului de a pastra genitalele sale intacte este normal si natural. Este o idée conservatoare in sensul bun al cuvantului.
Un tata circumcis care are sentimente amestecate pentru fiul sau nascut intact s-ar putea sa necesite indrumare psihologica gentila si intelegatoare pentru a-l ajuta pentru pierderea sa, si sa depaseasca propriile anxietati despre organele genitale barbatesti normale. In asemenea cazuri, mama ar trebui sa isi protejeze fiul, invitand sotul ei sa impartaseasca rolul protectiv si sa il ajute sa isi difuzeze sentimentele negative. Majoritatea parintilor doresc ce-i mai bine pentru copii lor. Parintii intelepti isi asculta inima si au incredere in instinctul lor de protejare a copiilor impotiva raului. Experienta arata ca copii se dezvolta cel mai bine intr-o atmosfera de incredere, dragoste, gentilete, respect, acceptare, spiritual-hranitoare si intimitate. Taierea preputului copilului tau distruge aceasta incredere.
Circumcizia raneste si face rau copilului si persoanei care acel copil va deveni. Parintii care respecta integritatea fiului lor ii lasa mostenire dreptul lui din nastere – corpul sau, perfect si frumos in integritatea sa.

Paul M. Fleiss, MD, MPH, este profesor clinic asistent in pediatrie la Universitatea Carolina de Sud. El este autor a numeroase articole stiintifice publicate in reviste medicale majore, nationale si internationale.

Text original la:

http://www.mothering.com/10-0-0/html/10-1-0/10-1-circumcision85.shtml

Note
(1.) T J. Ritter and G. C. Denniston, Say No to Circumcision: 40 Compelling Reasons, 2nd ed. (Aptos, CA: Hourglass, 1996), 6-20.

(2.) "Incipit Libellus De Ecclesiasticis Disciplinis et Religione Christiana Collectus. Liber II.XC, XCI" in Patrologice Cursus Completus, vol. 132 (Paris: Apud Gamier Fratres, Editores et J. P. Migne Successores, 1880), 301-302.

(3.) S. Grayzel, The Church and the Jews in the XIIth Century, vol. 2, ed. K. R. Stow (Detroit, MI: Wayne State University Press, 1989), 246-247.

(4.) See Note 10, 17-40.

(5.) M. F. Campbell, "The Male Genital Tract and the Female Urethra," in Urology, eds. M. F. Campbell and J. H. Harrison, vol. 2, 3rd ed. Philadelphia: W. B. Saunders, 1970),1836.

(6.) See photographic series: J. A. Erickson, "Three Zones of Penile Skin. "In M. M. Lander, "The Human Prepuce," in G. C. Denniston and M. P Milos, eds., Sexual Mutilations. A Human Tragedy (New York: Plenum Press, 1997), 79-81.

(7.) M. Davenport, "Problems with the Penis and Prepuce: Natural History of the Foreskin" (photograph 1), British Medical Journal 312 (1996): 299-301.

(8.) J. Oster, "Further Fate of the Foreskin," Archives of Disease in Childhood 43 (1968): 200-203.

(9.) H. L Tan, "Foreskin Fallacies and Phimosis," Annals of the Academy of Medicine, Singapore 14 (1985): 626-630.

(10.) F. A. Hodges, "Short History of the Institutionalization of Involuntary Sexual Mutilation in the United States," in G. C. Denniston and M. F. Milos, eds., Sexual Mutilations: A Human Tragedy (New York: Plenum Press, 1997), 35.

(11.) A. B. Hyman and M. H. Brownstein, "Tyson's 'Glands': Ectopic Sebaceous Glands and Papillomatosis Penis," Archives of Dermatology 99 (1969): 31-37

(12.) A. Ahmed and A. W. Jones, "Apocrine Cystadenoma: A Report of Two Cases Occurring on the Prepuce," British Journal of Dermatology 81 (1969): 899-901.

(13.) G. N. Weiss et al., "The Distribution and Density of Langerhans Cells in the Human Prepuce: Site of a Diminished immune Response?" Israel Journal of Medical Sciences 29 (1993): 42-43.

(14.) P. J. Flower et al, "An immunopathologic Study of the Bovine Prepuce," Veterinary Pathology 20 (1983):189-202.

(15). Z. Halata and B. L. Munger, "The Neuroanatomical Basis for the Protopathic Sensibility of the Human Glans Penis," Brain Research 371 (1986): 205-230.

(16.) J. R. Taylor et al, "The Prepuce: Specialized Mucosa of the Penis and its Loss to Circumcision," British Journal of Urology 77 (1996): 291-295.

(17.) H. C. Bazett et al, "Depth, Distribution and Probable Identification in the Prepuce of Sensory End-Organs Concerned in Sensations of Temperature and Touch, Thermometric Conductivity," Archives of Neurology and Psychiatry 27 (1932): 489-517

(18.) D. Ohmori, "Uber die Entwicklung der Innervation der Genitalapparate als Peripheren Aufnahmeapparat der Genitalen Reflexe," Zeitschrift fur Anotomie und Entwicklungsgeschichte 70 (1924): 347-410.

(19.) A. De Girolamo and A. Cecio, "Contributo alla Conoscenza dell'innervazione Sensitiva del Prepuzio Nell'uomo,' Bollettino della Societa Italiona de Biologia Sperimentale 44 (1968):1521-1522.

(20.) A. S. Dogiel, "Die Nervenendigungen in der Haut der ausseren Genitalorgane des Menschen," Archiv fur Mikroskopische Anotomie 41 (1893): 585-612.

(21.) A. Bourlond and R. K. Winkelmann, "Linnervation du Prepuce chez le Nouveau-ne", Archives Belges de Dermatologie et de Syphiligraphie 21 (1965):139-153.

(22.) R. K. Winkelmann, "The Erogenous Zones: Their Nerve Supply and its Significance," Proceedings of the Staff Meetings of the Mayo Clinic 34 (1959): 39-47.

(23.) R. K Winkelmann, "The Cutaneous innervation of Human Newborn Prepuce," Journal of Investigative Dermatology 26 (1956): 53-67

(24.) R. Hausmann et al., "The Forensic Value of the immunohistochemical Detection of Estrogen Receptors in Vaginal Epithelium," International Journal of Legal Medicine 109 (1996):10-30.

(25.) See Note 12.

(26.) American Academy of Pediatrics, Newborns., Care of the Uncircumcised Penis: Guidelines for Parents (Elk Grove Village, IL: American Academy of Pediatrics, 1994).

(27). See Note 1.

(28.) See Note 1.

(29). S. A. Aldeeb Abu-Sahlieh, "Jehovah, His Cousin Allah, and Sexual Mutilations," in Sexual Mutilations. A Human Tragedy, eds. G. C. Denniston and M. F Milos (New York: Plenum Press, 1997), 41-62.

(30.) National Center for Health Statistics of the United States Department of Health and Human Services, 1994.

(31.) See Note 17.

(32.) G. T Klauber and J. Boyle, "Preputial Skin-Bringin Complication of Circumcision," Urology 3 (1974): 722-723.

(33.) J. P. Gearhart, "Complications of Pediatric Circumcision," in Urologic Complications, Medical and Surgical, Adult and Pediatric, ed. F. F. Marshall (Chicago: Year Book Medical Publishers, 1986), 387-396.

(34.) R. D. Talarico and J. E. Jasaitis, "Concealed Penis: A Complication of Neonatal Circumcision," Journal of Urology 110 (1973): 732-733.

(35.) R. Persad et al., "Clinical Presentation and Pathophysiology of Meatal Stenosis Following Circumcision," British Journal of Urology 75 (1995): 90-91.

(36.) A. Taddio et al., "Effect of Neonatal Circumcision on Pain Responses during Vaccination in Boys," Lancet 345 (1995): 291-292.

(37.) A. Taddio et al., "Effect of Neonatal Circumcision on Pain Response during Subsequent Routine Vaccination," Lancet 349 (1997): 599-603.

(38.) J. W. Prescott, "Genital Pain vs. Genital Pleasure: Why the One and Not the Other?" Truth Seeker 1 (1989): 14-21.

(39.) R. Goldman, Circumcision: The Hidden Trauma (Boston: Vanguard Publications, 1997), 139-175.

(40.) M. Terris et al., "Relation of Circumcision to Cancer of the Cervix," American Journal of Obstetrics and Gynecology 117 (1973): 1056-1065.

(41.) C. J. Cold et al., "Carcinoma in Situ of the Penis in a 76-Year-old Circumcised Man," Journal of Family Practice 44 (1997): 407-410.

(42.) M. Frisch et al., "Falling Incidence of Penis Cancer in an Uncircumcised Population (Denmark 1943-90)," British Medical Journal 311 (1995): 1471.

(43.) B. Donovan et al., "Male Circumcision and Common Sexually Transmissible Diseases in a Developed Nation Setting," Genitourinary Medicine 70 (1994): 317-320.

(44.) G. L Smith et al, Circumcision as a Risk Factor for Urethritis in Racial Groups," American Journal of Public Health 77 (1987): 452-454.

(45.) L S. Cook et al, "Clinical Presentation of Genital Warts among Circumcised and Uncircumcised Heterosexual Men Attending an Urban STD Clinic," Genitourinary Medicine 69 (1993): 262-264.

(46.) I. Bassett et al., "Herpes Simplex Virus Type 2 infection of Heterosexual Men Attending a Sexual Health Centre," Medical Journal of Australia 160 (1994):697-700.

(47.) E. O. Laumann et al, "Circumcision in the United States: Prevalence, Prophylactic Effects, and Sexual Practice," Journal of the American Association 277 (1997):1052-1057.

(48.) W. F. Gee and J. S. Ansell, "Neonatal Circumcision; A Ten-Year Overview: With Comparison of the Gomco Clamp and the Plastibell Device," Pediatrics 58 (1976): 824-827.

(49.) G. W. Kaplan, "Complications of Circumcision," Urologic Clinics of North America 10 (1983): 543-549.

(50.) S. J. Sussman et al, "Fournier's Syrndrome: Report of Three Cases and Review of the Literature," American Journal of Diseases of Children 132 (1978):1189-1191.

(51.) B. V. Kirkpatrick and D. V. Eitzman, "Neonatal Septicemia after Circumcision," Clinical Pediatrics 13 (1974): 767-768.

(52.) J. M. Scurlock and P. J. Pemberton, "Neonatal Meningitis and Circumcision," Medical Journal of Australia 1 (1977):332-334.

(53.) G. R. Gluckman et al., "Newborn Penile Glans Amputation during Circumcision and Successful Reattachment," Journal of Urology 153 (1995): 778-779.

(54.) B. S. Strimling, "Partial Amputation of Glans Penis during Mogen Clamp Circumcision," Pediatrics 87 (1996): 906-907.

(55.) J. Sherman et al., "Circumcision: Successful Glandular Reconstruction and Survival Following Traumatic Amputation," Journal of Urology 156 (1996): 842-844.

(56.) J. R. Sharpe and R. P. Finney, "Electrocautery Circumcision," Urology 19 (1982): 228.

(57.) C. K. Pearlman, "Caution Advised on Electrocautery Circumcisions," Urology 19 (1982): 453.

(58.) C. K. Pearlman, "Reconstruction Following latrogenic Burn of the Penis," Journal of Pediatric Surgery 11 (1976): 121-122.

(59.) J. R Gearhart and J. A. Rock, "Total Ablation of the Penis after Circumcision with Electrocautery: A Method of Management and Long-Term Followup," Journal of Urology 142 (1989): 799-801.

(60.) M. Diamond and H. K Sigmundson, "Sex Reassignment at Birth: Long-Term Review and Clinical implications," Archives of Pediatrics and Adolescent Medicine 151 (1997): 298-304.

(61.) J. Money, "Ablatio Penis: Normal Male infant Sex-reassigned as a Girl," Archives of Sexual Behavior 4 (1975): 65-71.

(62.) D. A. Gilbert et al., "Phallic Construction in Prepubertal and Adolescent Boys," Journal of Urology 149 (1993): 1521-1526.

(63.) R. S. Thompson, "Routine Circumcision in the Newborn: An Opposing View," Journal of Family Practice 31 (1990): 189-196.

(64.) T. E. Wiswell, "Circumcision Circumspection," New England Journal of Medicine 336 (1997): 1244-1245.

(65.) R. N. Emde et al., "Stress and Neonatal Sleep," Psychosomatic Medicine 33 (1971):491-497.

(66.) R. E. Marshall et al, "Circumcision: II. Effects upon Mother-Infant Interaction," Early Human Development 7 (1982): 367-374.

(67.) Committee on Bioethics, "Informed Consent, Parental Permission, and Assent in Pediatric Practice," Pediatrics 95 (1995): 314-317.

For More Information

Organizations
Doctor's Opposing Circumcision (Doc) 2442 N.W. Market Street, Suite 42 Seattle, WA 98107 206-368-8358 weber.u.washington.edu/-gcd/DOC/

The National Organization of Circumcision information Resource Center's (NOCIRC) PO Box 2512 San Anselmo, CA 94979-2512 415-488-9883 www.nocirc.org

The National Organization to Halt the Abuse and Routine Mutilation of Males (NOHARMM) PO Box 460795 San Francisco, CA 94146-0795 415-826-9351 www.noharmm.org

Nurses for the Rights of the Child 369 Montezuma, Suite 354 Santa Fe, NM 87501 505-989-7377 www.cirp.org/nrc/

Books
Bigelow, Jim, PhD. The Joy of Uncircumcising! Exploring Circumcision: History, Myths, Psychology, Restoration, Sexual Pleasure and Human Rights. 2nd ed. Aptos, CA: Hourglass, 1995.

Denniston, George C, MD, MPH, and Marilyn Fayre Milos, RN, eds. Sexual Mutilations: A Human Tragedy (Proceedings of the Fourth International Symposium on Sexual Mutilations, Lausanne, Switzerland, 1996.) New York: Plenum Press, 1997.

Goldman, Ronald, PhD. Circumcision: The Hidden Trauma: How on American Cultural Practice Affects Infants and Ultimately Us All. Boston: Vanguard Publications, 1997.

Goldman, Ronald, PhD. Questioning Circumcision: A Jewish Perspective. 2nd ed. Boston: Vanguard Publications, 1997.

O'Mara, Peggy, ed. Circumcision: The Rest of the Story -- A Selection of Articles, Letters, and Resources 1979-1993. Santa Fe, NM: Mothering, 1993.

Ritter, Thomas J., MD, and George C. Denniston, MD. Say No to Circumcision! 40 Compelling Reasons Why You Should Respect His Birthright and Keep Your Son Whole. 2nd ed. Aptos, CA: Hourglass, 1996.

Video
Whose Body, Whose Rights? Examining the Ethics and the Human Rights Issue of Infant Male Circumcision. Award-winning documentary. 56 min. VHS. Personal use: VideoFinders, 1-800-343-4727

Educational Facilities
UC Center for Media and Independent Learning 2000 Center Street, 4th Floor, Berkeley, CA 94704 510-642-0460
For World Wide Web ordering and preview: www.cirp.org/CIRP/pages/reviews/whosebody/
Paul M. Fleiss, MD, MPH, is assistant clinical professor of pediatrics at the University of Southern California Medical Center. He is the author of numerous scientific articles published in leading national and international medical journals

Cititi mai jos traducerea a doua articole medicale foarte bune, cu precizarea ca punctul de vedere exprimat aici coincide cu politica inteleapta actuala a autoritatilor medicale din Canada si SUA, si se pare ca si cu cel al autoritatilor medicale Europene, care, cu exceptia Angliei Victoriene, in trecut, nu a fost niciodata diferit.
Circumcizia medicala nu este recomandata decat in caz extrem de rar, de accidente.
Contactele mele din Marea Britanie, Franta, Olanda, Germania si Italia confirma acest lucru.



PROCESUL CIRCUMCIZIEI
Autor: Paul M. Fleiss

Revista “Mothering�, Nr 85/1997

Lumea vestica (Europenii, NT) nu are nici o traditie in circumcizie. In antichitate, Imperiul Roman si Grecia Antica au adus vesticii in contact cu populatii din Orientul Mijlociu, unii dintre ei marcandu-si copii cu circumcizii sau alte mutilari sexuale. Pentru a proteja acesti copii, grecii si romanii au dat legi care interziceau circumcizia (1). Dupa secole, Biserica Catolica a dat legi similare (2,3). Raspunsul traditional al vesticilor la circumcizie a fost repulsie si indignare.
Circumcizia a inceput in America in timpul isteriei anti-masturbare din Epoca Victoriana, cand cativa doctori Americani au circumcis baieti ca sa ii pedepseasca pentru ca se masturbau. Doctorii victorieni stiau foarte bine ca circumcizia degradeaza, desensibilizeaza si slabeste penisul. Totusi, imediat au pretins ca circumcizia vindeca epilepsia, convulsiile, paralizia, elefantita, tuberculoza, eczema, udatul patului, incontinenta fecala, prolaps rectal, visele umede, hernia, durerile de cap, nevrozitatea, isteria, vederea slabita, idiotienia, retardarea mentala si si nebunia. (4).
De fapt, nici o procedura din istoria medicinei nu a fost folosita pentru a vindeca si preveni asa de multe boli, cum a fost folosita circumcizia. In anii 1970, manuale medicale de capatai Americane inca promovau circumcizia de rutina a nou nascutilor ca o masura de prevenire a masturbarii. (5). Motivatiile antisexuale pentru o operatie care presupune taierea unei parti a penisului sint evidente.
Practica radicala a circumciziei de rutina a nou nascutilor (in SUA, NT) nu a inceput pana in timpul Razboiului Rece. Acesta institutionalizare a ceea ce a fost circumcizia obligatorie a fost parte al aceluiasi current care a patologizat si medicalizat nasterea si in mod activ a descurajat alaptatul la san. Sectorul medical privat si spitalele conduse de corporatii au institutionalizat circumcizia de rutina fara ca sa fi consultata vreodata populatia Americana. Nu a existat nici o dezbatere publica sau referendum. A fost doar faptul ca in anii ’70 o serie de procese au fortat spitalele sa obtina consimtamantul parintilor pentru a face acesta contraindicata dar foarte profitabila intervetie chirurgicala. Circumcizatorii au raspuns inventand noi motive “medicale� pentru circumcizie in tentativa de a inspaimanta parintii sa isi dea acceptul.
Astazi (anul 1997, data articolului NT) motivele pentru circumcizie au fost actualizate ca sa exploateze temerile si anxietatile contemporane; dar intr-o zi ele vor fi la fel considerate irationale. Acum ca scuza curenta ca acesta procedura previne cancerul si bolile cu transmitere sexuala au fost puternic discreditate, circumcizatorii fara indoiala ca vor inventa altele noi. Dar daca circumcizatorii ar fi fost intr-adevar motivati de pure consideratii medicale, atunci acesta procedura ar fi murit de mult timp, odata cu altele ca vindecarea de catre lipitori, gaurirea craniului si castrarea. Faptul ca, cu toate acestea, circumcizia nu a disparut inca sugereaza ca necesitatea de a circumciza a venit prima, iar motivatia mai apoi.
Milioane de ani de evolutie au dezvoltat corpul uman intr-un model de rafinament, eleganta si eficienta, fiecare parte a sa avand o functie si un scop de a exista. Evolutia a determinat ca genitalele mamiferelor sa fie invelite intr-un preput din piele protectiv cu rol multiplu. Fiecare fiinta umana normala se naste cu preput. La femei protejeaza glandul clitorisului; la barbati protejeaza glandul penisului. De aceea, preputul este o parte esentiala a anatomiei sexuale umane.
Parintii ar trebui sa se bucure de sosirea pe lume a unui copil cu cat mai putine griji posibile. Nasterea unui fiu in SUA, totusi inca, este adesea insotita de anxietate si confuzie. Majoritatea parintilor sint presati sa isi dea fii unui necunoscut, care, in spatele unor usi inchise, ii leaga si le taie preputul (in anul 1997, cand a fost scris articolul NT). Industria circumciziei de miliarde de dolari bombardeaza Americanii cu confuzie si tactici calculate de inspaimantare.
Informatiile despre preput aproape totdeauna lipsesc din discutiile despre circumcizie. Campaniile de circumcizie in masa din ultimele decenii au dus la ignoranta despre structura remarcabila a preputului si rolul lui versatil in sexualitatea umana. Ignoranta si dezinformarea despre preput sint regula in literatura medicala Americana, in educatie si practica. Majoritatea manualelor Americane prezinta penisul uman fara explicatii direct circumcis, ca si cum asa ar fi prin natura sa.

Ce este preputul?
Preputul este un organ unic specializat, senzitiv si functional. Nici o alta parte a corpului nu mai serveste aceluiasi scop. Ca si o extensie modificata ca pielii trunchiului penil, preputul acopera si de obicei se extinde dincolo de gland impaturnadu-se, si isi gaseste punctul circumferential de atasare imediat dincolo de corona (marginea glandului). Preputul este, de aceea, un organ in doua straturi. Lungimea reala este de doua ori lungimea externa, curpinzand 80 la suta sau mai mult din tesutul penil acoperitor, (6) sau cel putin 25 la suta din lungimea flasca a penisului (2).
Preputul contine o concentrare bogata de vase sanguine si terminatii nervoase. Este in linie cu muschiul peripenic, un strat muscular cu fibre longitudinale. Aceste fibre musculare sint circulare, formand un fel de sfincter care asigura protectie optima a tractului urinar impotriva agentilor contaminanti de orice fel.
La fel ca suprafata interioara a genelor sau interiorul obrazului, suprafata interioara a preputului consta in membrana mucus. Este divizata in doua zone distincte: mucoasa moale si mucoasa crestata. Mucoasa moale se intinde spre glandul penisului si contine glande sebacee ectopice care secreta emolienti, lubrifinati si anticorpi protectivi. Glande similare se afla in pleoape si interiorul cavitatii bucale.
Adiacent mucoasei moi si exact langa buza preputului se afla mucoasa crestata. Strucura sa extraordinar de senzitiva consta in benzi de pliuri concentrice, la fel ca marginea de elastic de sus a unei sosete. Aceste pliuri expandabile permit buzei preputului sa se deschida si ruleze inapoi, expunand glandul. Mucoasa crestata da preputului forma sa caracteristica ascutita la varf, ca o lumanare.
In partea de sub gland, punctul de atasare al preputului este avansat spre meat (deschiderea uretrala) si formeaza un ligament ca o banda numit frenul. Este identic cu frenulul care tine limba atasata de partea de jos a cavitatii bucale. Frenulul preputului il tine la loc peste gland, si, impreuna cu fibrele musculare, ajuta la revenirea preputului retractat in pozitia sa normala peste gland.

Retractia preputului
La nastere, preputul este de regula atasat de gland, la fel cum unghiile sint atasate de deget. Spre pubertate, penisul de obicei isi incheie procesul de dezvoltare, si preputul se va separa de gland. (8). Aceasta separare apare la timpul sau potrivit; nu exista o varsta prestabilita pana la care preputul trebuie sa fie separat de gland. Un medic intelept descria procesul astfel “preputul, de aceea, poate fi asemanat cu un boboc de trandafir care sta inchis ca un bot. La fel ca un boboc de trandafir, va inflori cand va veni timpul potrivit. Nimeni nu poate deschide un boboc de trandafir ca sa il forteze sa infloreasca� (9).
Chiar daca glandul si preputul se separa in mod natural in copilarie, maginea preputului se dilata in mod normal doar de ajuns sa permita trecerea urinei. Acesta caracteristica nemaipomenita protejeaza glandul de expunere prematura la mediul exterior.
Penisul se dezvolta in mod natural in timpul copilariei. Nu trebuie ca parintii, medicii sau alti ingrijitori sa manipuleze penisul copilului. Singura persoana care trebuie sa il retraga este copilul insusi, cand el va descoperi ca preputul sau este gata de retractare.
Parintii trebuie sa fie atenti la oricine care incerca sa retracteze preputul fiului lor, si in mod special atenti la oricine care intentioneaza sa il taie. Preputul uman este in mare cerere pentru un numar de intreprinderi comericale, iar marketingul preputului de copii sterpelit este o afacere de miliarde de dolari anual. Companiile farmaceutice si cosmetice utilizeaza preput uman ca material de cercetare. Corporatiile ca de exemplu Advanced Tissue Sciences, Organogenesis si BioSurface Technology folosesc preput uman ca materie prima pentru unele tipuri de bandaje. (10.)

Care sint functiile preputului?
Preputul are numeroase functii protective, senzoriale si sexuale.

1. Protectiva: La fel cum pleoapele protejeaza ochii, preputul protejeaza glandul si ii pastreaza suprafata moale, umeda si senzitiva. Mentine de asemenea caldura optima, echilibrul PH si curatenia. Glandul singur nu contine glande sebacee – care sa produca sebum sau uleiuri care sa hidrateze pielea. (11). Preputul produce sebum care mentine suprafata glandului sanatoasa.
2. Aparare imunologica: membranele mucoase care lineaza toate orificiile corpului sint prima linie de aparare imunologica a corpului. Glandele din preput produc proteine antibacteriene si antivirale ca de exemplu lisozimele (12). Lisozima este de asemenea prezenta in lacrimi si laptele de mama. Celulele epiteliale specializate Langerhans, componente ale sistemului imunitar, se afla din abundenta in preput. (13). Celulele plasma din mucoasa de la marginea preputului secreta imunoglobine, anticorpi si protejeaza impotriva infectiilor. (14).
3. Senzitivitate erogena: preputul este senzitiv asemanator cu varful degetelor sau buzele gurii. Contine o varietate mai bogata si o concentratie de nervi receptori specializati ca orice alta parte a penisului (15). Aceste terminatii nervoase specializate pot detecta miscarea, schimbari usoare in temperatura si texturi gradate fine. (16.17.18.19.20.21.22.23).
4. Acoperire in timpul erectiei: cand devine erect, truchiul penisului se ingroasa si lungeste. Preputul in doua straturi furnizeaza pielea necesara pentru a acomoda organul in stare extinsa si sa permita tesutul penil sa gliseze liber, lin si placut peste trunchi si gland.
5. Functii de auto-stimulare sexuala: teaca in doua straturi da posibilitatea peilii trunchiului sa gliseze inainte si inapoi peste trunchiul penil. Preputul poate in mod normal sa alunece complet, sau aproape complet, inapoi la baza penisului, si de asemenea sa alunece inainte dincolo de gland. Acesta gama larga de miscari este mecanismul prin care penisul si declansatorii orgasmici din preput, frenul si gland sint stimulati.
6. Functii sexuale in timpul actului sexual: una din functiile preputului este de a facilita miscarea lina si placuta dintre suprafetele mucoase are celor doi parteneri in timpul actului sexual. Preputul da posibilitate penisului sa alunece in si afara din vagin intr-un mod non abraziv in interiorul propriei sale teci de piele auto-lubrifianta. Femeia este astfel stimulata prin presiunea miscarii mai degraba decat prin frictiune numai, cum se intampla cand preputul barbatului lipseste.

Preputul confera intimitate intre cei doi parteneri prin acoperirea glandului si mentinerea lui ca organ intern. Experienta sexuala este imbunatatita cand preputul aluneca inapoi pentru a permite organului intern al barbatului, glandul, sa intalneasca organul intern al femeii, cervixul – un moment de suprema intimitate si frumusete.
Preputul s-ar putea sa mai aiba alte functii care inca nu au fost recunoscute sau intelese. Oamenii de stiinta Europeni au detectat recent receptori estrogen in celulele sale basale epidermale. (24). Cercetatorii de la Universitatea din Manchester au gasit ca preputul uman contine glande apocrine.(25). Aceste glande specializate produc feromonii, care sint mesagerii chimicali ai naturii. Mai sint nevoie inca de studii pentru a intelge pe deplin aceste caracteristici ale preputului si rolul care il au.

Ingrijirea preputului
Un penis natural nu are nevoie de o atentie deosebita. Preputul unui copil, ca pleoapele sale, se curata singur. Asa cum este contraindicat sa ridicam pleoapele ochilor ca sa spalam globul ocular, la fel este contraindicat sa retragem preputul unui copil si sa ii spalam glandul. Introducerea penisului in apa curata, fara sapun, in timpul baii este tot ce e nevoie pentru a pastra curat un penis intact (25).
Substanta emolienta de sub preputul unui copil se numeste smegma. Acesta este probabil cea mai prost inteleleasa si cea mai malificata substanta din natura, fara nici o justificare. Smegma este curata, nu murdara, este necesara si are beneficii. Hidrateaza glandul si il pastreaza lin, moale si suplu. Proprietatile sale antibacteriene si antivirale patreaza penisul curat si sanatos. Toate mamiferele produc smegma. Thomas J. Ritter, MD, a subliniat importanta ei cand comenta ca “Regatul animal probabil ar inceta sa existe fara smegma�(27).
Exista studii care sugereaza ca cel mai bine este sa nu se utilizeze sapun pe gland sau in interiorul preputului. (28). Retragerea fortata si spalarea preputului unui copil distruge flora bacteriana benefica ce protejeaza pensiul de agentii patogeni daunatori care ar putea duce la iritatii si infectii. Cea mai buna metoda de a avea grija de pensiul unui copil este sa il lasati in pace. Dupa pubertate, barbatul poate cu grija sa-si limpezeasca glandul preputului cu apa calduta, conform propriilor sale nevoi.

Cat de comuna este circumcizia?
Circumcizia este aproape neauzita in Europa, America de Sud si Asia non-musulmana. De fapt, doar 10 – 15 la suta din barbatii lumii sint circumcisi. Marea majoritate a lor sint musulmani. (29). Circumcizia nou nascutilor acum in vestul SUA a coborit la 34.2 la suta (30). Aceasta rata redusa s-ar putea sa surprinda barbatii Americani nascuti in timpul epocii in care aproape 90 la suta din baieti erau circumcisi automat, cu sau fara consimtamantul parintilor lor.

In ce fel circumcizia face rau organismului?
Dezbaterea “medicala� despre “potentialele beneficii medicale� ale circumciziei rar vorbeste depre efectele ei reale.

1. Circumcizia erodeaza: in functie de cat tesut se taie, circumcizia jefuieste un barbat de pana la 80 la suta sau mai mult din tesutul penil. In functie de lungimea preputului, taierea lui face penisul mai scurt cu pana la 25 la suta sau mai mult. Cercetari atente anatomice au demonstrat ca circumcizia taie mai mult de 1 metru de vene, artere si capilare, 80 metri de nervi si mai mult de 20000 de terminatii nervoase.(31). Tesutul muscular al preputului, glandul, membrana mucoasa, tesutul epithelial sint distruse de asemenea.
2. Circumcizia desensibilizeaza: circumcizia desensibilizeaza penisul in mod radical. Amputarea preputului inseamna distrugerea retelei bogate de nervi si toti receptorii nervosi din preput. Circumcizia aproape totdeauna strica sau distruge frenulul. Pierderea de tesut protectiv desensibilizeaza glandul. Pentru ca membrana care acopera glandul expus permanent este acum subiectul frecarii si iritarii constante si se keratinizeaza in timp, devenind uscat si dur. Terminatiile nervoase din gland, care intr-un penis intact sint imediat sub suprafata membranei mucoase, sint acum ingropate de straturi successive de keratina. Glandul erodat incepe sa capete un aspect mohorat, cenusiu, sclerotic.
3. Circumcizia slabeste organul: Amputarea unei cantitati asa de mari de tesut penil imobilizeaza pielea ramasa, impiedicand-o sa mai gliseze liber peste trunchi si gland. Acesta pierdere in mobilitate distruge mecanismul prin care glandul este stimulat in mod normal. Cand un penis circumcis devine erect, restul de piele imobilizata se intinde, uneori asa de strans incat pielea ramasa nu este de ajuns ca sa acopere trunchiul in erectie. Pielea cu par pubic de la baza si scrotul sint adesea trase spre trunchi, unde parul nu exista in mod normal. Membrana mucoasa a glandului externalizata chirurgical nu contine glande sebacee. Fara protectia si emolientii din preput glandul se usuca, facandu-l predispus la crapaturi si sangerare.
4. Circumcizia desfigureaza: Circumcizia altereaza drastic aspectul penisului. Externalizeaza pentru totdeauna glandul care este in mod normal un organ intern. Circumcizia lasa o cicatrice chirurgicala circumferentiala mare pe trunchiul penisului. Pentru ca circumcizia de obicei necesita ruperea fortata a preputului de gland, bucati din gland pot fi rupte, de asemenea, lasandu-l ciupit si cu cicatrici. Fasii din preput ar putea sa adere de glandul crud, formand agatatori si poduri de piele deplasata care atarna. (32).
In functie de cantitatea de tesut care se taie si cum se formeaza cicatricile, un penis circumcis poate fi permanent rasucit sau curbat in timpul erectiei. (33). Contractarea tesutului cicatrizat poate trage truchiul penisului inspre abdomen, de fapt scurtandu-l sau ingropandu-l complet. (34).
5. Circumcizia intrerupe circulatia sangvina: Circumcizia intrerupe circulatia normala a sangelui prin sistemul tesutului penil si al glandului. Sangele care curge in arterele majore penile este obstructionat de linia tesutului cicatrizat la punctul de incizie, creand un suvoi invers, in loc de a alimenta ramurile si retelele capilare dincolo de cicatrice. In lipsa sangelui, meatul se poate contracta si cicatriza, impiedicand jetul de urina. (35). Acesta conditie, cunoscuta sub numele de stenoza meatala, adesea necesita chirurgie corectiva. Stenoza meatala este intalnita aproape exclusiv la baietii care au fost circumcisi.
Circumcizia mai distruge vasele limfatice, intrerupand circulatia limfei si uneori cauzand limfoderma, o conditie dureroasa si desfiguranta in care restul de piele din penis se umfla cu lichid limfatic care a fost prins in interior.
6. Circumcizia face rau dezvoltarii creierului: studii recente publicate in jurnale medicale de prim rang au raportat ca circumcizia are efecte pe termen lung asupra dezvoltarii creierului (36), alterand puternic centri perceptiei din creier. Baietii circumcisi au un nivel mai scazut de limita a durerii comparativ cu fetele sau baietii intacti. (37). Neuropsihologistul James Prescott sugereaza ca circumcizia poate cauza si alte probleme neurologice mai grave (38.39).
7. Circumcizia este o masura neigienica si nesanatoasa: Unul din cele mai comune mituri despre circumcizie este ca face penisul mai curat si mai usor de intretinut. Acest lucru nu este adevarat. Ochii fara pleoape nu vor fi mai curati, nici un penis fara preputul sau. Glandul externalziat in mod fortat, artificial, si meatul unui penis circumcis sint in mod constant expuse la frecare si murdarie, facand ca un penis circumcis sa fie de fapt mai murdar. Pierderea pielii protective lasa tractul urinar vulnerabil la invaziile bacteriene si agentii virali.

Plaga facuta de circumcizie este mai mare decat majoritatea oamenilor isi inchipuie. Nu este doar in zona circulara de unire dintre stratul exterior si interior a tesutului ramas. Inainte ca nou nascutul sa fie circumcis, preputul sau trebuie rupt de gland, practic jupuit de viu. Acest lucru creaza o arie deschisa de carne vie, sangeranda, acoperita in cel mai fericit caz de un strat de protomucoasa nedezvoltata. Microbii pot usor intra in tesutul distrus si prin suvoiul de sange la glandul crud, si mai usor, prin incizie.
Chiar si dupa ce rana se vindeca, glandul externalizat si meatul sint inca fortate sa fie in contact constant cu urina, fecalele, scutecele tratate chimical si alti contaminanti.
Femeile partenere ale barbatilor circumcisi nu raporteaza rate mai joase de cancer cervical, (40) nici faptul ca circumcizia ar preveni cancerul penil.(41). Un studiu recent arata ca rata de cancer penil este mai mare in SUA decat in Danemarca, unde circumcizia, cu exceptia muncitorilor imigranti din Orientul Mijlociu, este aproape neauzita.(42). De fapt, cercetatorii ar trebui sa investigheze posibilitatea ca circumcizia de fapt duce la o crestere a ratei acestor maladii.
Circumcizia nu previne contactarea sau trasmiterea bolilor cu transmitere sexuala. De fapt SUA are atat cea mai mare rata de barbati circumcisi din lumea vestica cat si cele mai mari rate a bolilor cu transmitere sexuala, inslusiv SIDA. Studii serios controlate arata ca barbatii circumcisi Americani sint la risc mai mare de a contacta boli cu transmitere sexuala , in special gonoree, (43), non gonoccal urethrita, (44), virus papilloma, (45), herpes simplex tip 2, (46) si clamidia.(47).
8. Circumcizia este totdeauna riscanta: circumcizia are totdeauna risc de serioase, uneori tragice consecinte. Rata de complicatii chirurgicale este de 1 la 500.(48). Aceste complicatii includ sangerari necontrolate si infectii mortale.(49). Exista multe rapoarte publicate de cangrena cauzata de circumcizie.(50). Bacteriile patogene ca stafilococus, proteus, pseudomonas, coliform si chiar tuberculoza pot cauza infectii soldate cu moartea. (51.52). Aceste microorganisme intra in rana pentru ca e usor sa intre, si nu pentru ca copilul ar fi predispus la infectie.
Jurnalele medicale au publicat numeroase cazuri de nou nascuti la care li s-a taiat partial sau in totalitate glandul in timpul operatiei de circumcizie.(53.54.55). La altii complet constienti si fara sa li se administreze anestezie li s-a ars intregul penis cu un aparat de cauterizare.(96.97.98). Numarul din Sept 1989 al Jurnalului de Urologie a publicat o lista de patru asemenea cazuri. (99). Articolul il descria ca pe o operatie de schimbare de sex numita “genito-plastie feminizatoare�, facuta la acesti copii in tentativ de a-i schimba in fete. In Martie 1997 Arhivele Pediatriei si Medicina Adolescentilor descria situatia de groaza unui tanar care a aflat ca “ea� s-a nascut ca baiat normal, dar circumcizatorul i-a ars penisul cand era copil.(60).
Multe alte cazuri similare au mai fost raportate.(61.67). Circumcizia nou nascutilor are o rata raportata a mortalitatii de 1 la 500000.(63.64).
9. Circumcizia face rau mamelor: studii stiintifice arata in mod constant ca circumcizia intrerupe dezvoltarea comportamentala a copilului. Studii efectuate la Universitatea Colorado arata ca circumcizia este urmata de somn prelungit, neodihnitor non REM (misare rapida a ochiului). (65). In replica la bombardamentul prelungit al cailor neutrale cu durere insuportabila, (in mod traditional circumcizia in SUA se facea fara anestezie NT), copii circumcisi se retrag intr-un fel de semicoma care dureaza zile sau chiar saptamani.
Numeroase alte studii au dovedit ca circumcizia intrerupe legatura mama-copil in timpul crucial de dupa nastere. Alte cercetari au aratat ca circumcizia intrerupe ciclul de alimentatie. Intr-un studiu efectuat la Universitatea Washington, majoritatea copiilor nu au putut sa manance imediat dupa circumcizie, iar cei care au facut-o nu s-au uitat in ochii mamelor lor. (66).
10. Circumcizia violeaza drepturile umane ale pacientului: nimeni nu are dreptul sa taie vreo parte din genitalele altuia fara sa aiba consimtamantul competent, complet informat al persoanei respective. De vreme ce copilul este cel care poarta consecintale, circumcizia violeaza dreptul sau legal de a refuza tratamentul si cauta tratament alternativ. In 1995, Comitetul de Bioetica al Academiei Americane de Pediatrie a declarat ca numai un pacient competent poate da consimtamant informat (67), un copil este evident prea tanar sa consimta la ceva. El trebuie protejat de oricine care ar incerca sa profite de lipsa sa de aparare. Conceptul de permisiune parentala informata da drept parintilor numai situatii clare de necessitate urgenta ca de exemplu in caz de boala, accidente sau diformitate. Penisul uman in starea sa normala, necircumcisa, nu satisface nici una din conditiile de mai sus.
Medicii au obligatia sa refuze operatiile de circumcizie. Ei mai trebuie sa educe parintii care, din ignoranta sau dezinformare, solicita acesta interventie chirurgicala pentru fii lor. Obligatia profesionala a medicului este sa protejeze interesele copilului. Este extrem de neetic sa forteze un copil la o amputare care aproape ca sigur ca nu ar fi ales-o vreodata pentru el.

Bunul Simt.
Cel mai bine este sa fii intact, asa cum natura a voit. Vasta majoritate a barbatilor care au avut sansa pretuiesc faptul ca sint intregi si tin la preputul lor; pentru acelasi motiv tin la celelalte organe de perceptie. Parintii din Europa si Asia ne-musulmana niciodata nu si-au fortat baietii la circumcizie. Nu le-ar trece prin minte sa taie pensiul baietilor lor mai mult decat sa taie parte din urechile lor. Respectarea dreptului copilului de a pastra genitalele sale intacte este normal si natural. Este o idée conservatoare in sensul bun al cuvantului.
Un tata circumcis care are sentimente amestecate pentru fiul sau nascut intact s-ar putea sa necesite indrumare psihologica gentila si intelegatoare pentru a-l ajuta pentru pierderea sa, si sa depaseasca propriile anxietati despre organele genitale barbatesti normale. In asemenea cazuri, mama ar trebui sa isi protejeze fiul, invitand sotul ei sa impartaseasca rolul protectiv si sa il ajute sa isi difuzeze sentimentele negative. Majoritatea parintilor doresc ce-i mai bine pentru copii lor. Parintii intelepti isi asculta inima si au incredere in instinctul lor de protejare a copiilor impotiva raului. Experienta arata ca copii se dezvolta cel mai bine intr-o atmosfera de incredere, dragoste, gentilete, respect, acceptare, spiritual-hranitoare si intimitate. Taierea preputului copilului tau distruge aceasta incredere.
Circumcizia raneste si face rau copilului si persoanei care acel copil va deveni. Parintii care respecta integritatea fiului lor ii lasa mostenire dreptul lui din nastere – corpul sau, perfect si frumos in integritatea sa.

Paul M. Fleiss, MD, MPH, este profesor clinic asistent in pediatrie la Universitatea Carolina de Sud. El este autor a numeroase articole stiintifice publicate in reviste medicale majore, nationale si internationale.

Text original la:

http://www.mothering.com/10-0-0/html/10-1-0/10-1-circumcision85.shtml

Note
(1.) T J. Ritter and G. C. Denniston, Say No to Circumcision: 40 Compelling Reasons, 2nd ed. (Aptos, CA: Hourglass, 1996), 6-20.

(2.) "Incipit Libellus De Ecclesiasticis Disciplinis et Religione Christiana Collectus. Liber II.XC, XCI" in Patrologice Cursus Completus, vol. 132 (Paris: Apud Gamier Fratres, Editores et J. P. Migne Successores, 1880), 301-302.

(3.) S. Grayzel, The Church and the Jews in the XIIth Century, vol. 2, ed. K. R. Stow (Detroit, MI: Wayne State University Press, 1989), 246-247.

(4.) See Note 10, 17-40.

(5.) M. F. Campbell, "The Male Genital Tract and the Female Urethra," in Urology, eds. M. F. Campbell and J. H. Harrison, vol. 2, 3rd ed. Philadelphia: W. B. Saunders, 1970),1836.

(6.) See photographic series: J. A. Erickson, "Three Zones of Penile Skin. "In M. M. Lander, "The Human Prepuce," in G. C. Denniston and M. P Milos, eds., Sexual Mutilations. A Human Tragedy (New York: Plenum Press, 1997), 79-81.

(7.) M. Davenport, "Problems with the Penis and Prepuce: Natural History of the Foreskin" (photograph 1), British Medical Journal 312 (1996): 299-301.

(8.) J. Oster, "Further Fate of the Foreskin," Archives of Disease in Childhood 43 (1968): 200-203.

(9.) H. L Tan, "Foreskin Fallacies and Phimosis," Annals of the Academy of Medicine, Singapore 14 (1985): 626-630.

(10.) F. A. Hodges, "Short History of the Institutionalization of Involuntary Sexual Mutilation in the United States," in G. C. Denniston and M. F. Milos, eds., Sexual Mutilations: A Human Tragedy (New York: Plenum Press, 1997), 35.

(11.) A. B. Hyman and M. H. Brownstein, "Tyson's 'Glands': Ectopic Sebaceous Glands and Papillomatosis Penis," Archives of Dermatology 99 (1969): 31-37

(12.) A. Ahmed and A. W. Jones, "Apocrine Cystadenoma: A Report of Two Cases Occurring on the Prepuce," British Journal of Dermatology 81 (1969): 899-901.

(13.) G. N. Weiss et al., "The Distribution and Density of Langerhans Cells in the Human Prepuce: Site of a Diminished immune Response?" Israel Journal of Medical Sciences 29 (1993): 42-43.

(14.) P. J. Flower et al, "An immunopathologic Study of the Bovine Prepuce," Veterinary Pathology 20 (1983):189-202.

(15). Z. Halata and B. L. Munger, "The Neuroanatomical Basis for the Protopathic Sensibility of the Human Glans Penis," Brain Research 371 (1986): 205-230.

(16.) J. R. Taylor et al, "The Prepuce: Specialized Mucosa of the Penis and its Loss to Circumcision," British Journal of Urology 77 (1996): 291-295.

(17.) H. C. Bazett et al, "Depth, Distribution and Probable Identification in the Prepuce of Sensory End-Organs Concerned in Sensations of Temperature and Touch, Thermometric Conductivity," Archives of Neurology and Psychiatry 27 (1932): 489-517

(18.) D. Ohmori, "Uber die Entwicklung der Innervation der Genitalapparate als Peripheren Aufnahmeapparat der Genitalen Reflexe," Zeitschrift fur Anotomie und Entwicklungsgeschichte 70 (1924): 347-410.

(19.) A. De Girolamo and A. Cecio, "Contributo alla Conoscenza dell'innervazione Sensitiva del Prepuzio Nell'uomo,' Bollettino della Societa Italiona de Biologia Sperimentale 44 (1968):1521-1522.

(20.) A. S. Dogiel, "Die Nervenendigungen in der Haut der ausseren Genitalorgane des Menschen," Archiv fur Mikroskopische Anotomie 41 (1893): 585-612.

(21.) A. Bourlond and R. K. Winkelmann, "Linnervation du Prepuce chez le Nouveau-ne", Archives Belges de Dermatologie et de Syphiligraphie 21 (1965):139-153.

(22.) R. K. Winkelmann, "The Erogenous Zones: Their Nerve Supply and its Significance," Proceedings of the Staff Meetings of the Mayo Clinic 34 (1959): 39-47.

(23.) R. K Winkelmann, "The Cutaneous innervation of Human Newborn Prepuce," Journal of Investigative Dermatology 26 (1956): 53-67

(24.) R. Hausmann et al., "The Forensic Value of the immunohistochemical Detection of Estrogen Receptors in Vaginal Epithelium," International Journal of Legal Medicine 109 (1996):10-30.

(25.) See Note 12.

(26.) American Academy of Pediatrics, Newborns., Care of the Uncircumcised Penis: Guidelines for Parents (Elk Grove Village, IL: American Academy of Pediatrics, 1994).

(27). See Note 1.

(28.) See Note 1.

(29). S. A. Aldeeb Abu-Sahlieh, "Jehovah, His Cousin Allah, and Sexual Mutilations," in Sexual Mutilations. A Human Tragedy, eds. G. C. Denniston and M. F Milos (New York: Plenum Press, 1997), 41-62.

(30.) National Center for Health Statistics of the United States Department of Health and Human Services, 1994.

(31.) See Note 17.

(32.) G. T Klauber and J. Boyle, "Preputial Skin-Bringin Complication of Circumcision," Urology 3 (1974): 722-723.

(33.) J. P. Gearhart, "Complications of Pediatric Circumcision," in Urologic Complications, Medical and Surgical, Adult and Pediatric, ed. F. F. Marshall (Chicago: Year Book Medical Publishers, 1986), 387-396.

(34.) R. D. Talarico and J. E. Jasaitis, "Concealed Penis: A Complication of Neonatal Circumcision," Journal of Urology 110 (1973): 732-733.

(35.) R. Persad et al., "Clinical Presentation and Pathophysiology of Meatal Stenosis Following Circumcision," British Journal of Urology 75 (1995): 90-91.

(36.) A. Taddio et al., "Effect of Neonatal Circumcision on Pain Responses during Vaccination in Boys," Lancet 345 (1995): 291-292.

(37.) A. Taddio et al., "Effect of Neonatal Circumcision on Pain Response during Subsequent Routine Vaccination," Lancet 349 (1997): 599-603.

(38.) J. W. Prescott, "Genital Pain vs. Genital Pleasure: Why the One and Not the Other?" Truth Seeker 1 (1989): 14-21.

(39.) R. Goldman, Circumcision: The Hidden Trauma (Boston: Vanguard Publications, 1997), 139-175.

(40.) M. Terris et al., "Relation of Circumcision to Cancer of the Cervix," American Journal of Obstetrics and Gynecology 117 (1973): 1056-1065.

(41.) C. J. Cold et al., "Carcinoma in Situ of the Penis in a 76-Year-old Circumcised Man," Journal of Family Practice 44 (1997): 407-410.

(42.) M. Frisch et al., "Falling Incidence of Penis Cancer in an Uncircumcised Population (Denmark 1943-90)," British Medical Journal 311 (1995): 1471.

(43.) B. Donovan et al., "Male Circumcision and Common Sexually Transmissible Diseases in a Developed Nation Setting," Genitourinary Medicine 70 (1994): 317-320.

(44.) G. L Smith et al, Circumcision as a Risk Factor for Urethritis in Racial Groups," American Journal of Public Health 77 (1987): 452-454.

(45.) L S. Cook et al, "Clinical Presentation of Genital Warts among Circumcised and Uncircumcised Heterosexual Men Attending an Urban STD Clinic," Genitourinary Medicine 69 (1993): 262-264.

(46.) I. Bassett et al., "Herpes Simplex Virus Type 2 infection of Heterosexual Men Attending a Sexual Health Centre," Medical Journal of Australia 160 (1994):697-700.

(47.) E. O. Laumann et al, "Circumcision in the United States: Prevalence, Prophylactic Effects, and Sexual Practice," Journal of the American Association 277 (1997):1052-1057.

(48.) W. F. Gee and J. S. Ansell, "Neonatal Circumcision; A Ten-Year Overview: With Comparison of the Gomco Clamp and the Plastibell Device," Pediatrics 58 (1976): 824-827.

(49.) G. W. Kaplan, "Complications of Circumcision," Urologic Clinics of North America 10 (1983): 543-549.

(50.) S. J. Sussman et al, "Fournier's Syrndrome: Report of Three Cases and Review of the Literature," American Journal of Diseases of Children 132 (1978):1189-1191.

(51.) B. V. Kirkpatrick and D. V. Eitzman, "Neonatal Septicemia after Circumcision," Clinical Pediatrics 13 (1974): 767-768.

(52.) J. M. Scurlock and P. J. Pemberton, "Neonatal Meningitis and Circumcision," Medical Journal of Australia 1 (1977):332-334.

(53.) G. R. Gluckman et al., "Newborn Penile Glans Amputation during Circumcision and Successful Reattachment," Journal of Urology 153 (1995): 778-779.

(54.) B. S. Strimling, "Partial Amputation of Glans Penis during Mogen Clamp Circumcision," Pediatrics 87 (1996): 906-907.

(55.) J. Sherman et al., "Circumcision: Successful Glandular Reconstruction and Survival Following Traumatic Amputation," Journal of Urology 156 (1996): 842-844.

(56.) J. R. Sharpe and R. P. Finney, "Electrocautery Circumcision," Urology 19 (1982): 228.

(57.) C. K. Pearlman, "Caution Advised on Electrocautery Circumcisions," Urology 19 (1982): 453.

(58.) C. K. Pearlman, "Reconstruction Following latrogenic Burn of the Penis," Journal of Pediatric Surgery 11 (1976): 121-122.

(59.) J. R Gearhart and J. A. Rock, "Total Ablation of the Penis after Circumcision with Electrocautery: A Method of Management and Long-Term Followup," Journal of Urology 142 (1989): 799-801.

(60.) M. Diamond and H. K Sigmundson, "Sex Reassignment at Birth: Long-Term Review and Clinical implications," Archives of Pediatrics and Adolescent Medicine 151 (1997): 298-304.

(61.) J. Money, "Ablatio Penis: Normal Male infant Sex-reassigned as a Girl," Archives of Sexual Behavior 4 (1975): 65-71.

(62.) D. A. Gilbert et al., "Phallic Construction in Prepubertal and Adolescent Boys," Journal of Urology 149 (1993): 1521-1526.

(63.) R. S. Thompson, "Routine Circumcision in the Newborn: An Opposing View," Journal of Family Practice 31 (1990): 189-196.

(64.) T. E. Wiswell, "Circumcision Circumspection," New England Journal of Medicine 336 (1997): 1244-1245.

(65.) R. N. Emde et al., "Stress and Neonatal Sleep," Psychosomatic Medicine 33 (1971):491-497.

(66.) R. E. Marshall et al, "Circumcision: II. Effects upon Mother-Infant Interaction," Early Human Development 7 (1982): 367-374.

(67.) Committee on Bioethics, "Informed Consent, Parental Permission, and Assent in Pediatric Practice," Pediatrics 95 (1995): 314-317.

For More Information

Organizations
Doctor's Opposing Circumcision (Doc) 2442 N.W. Market Street, Suite 42 Seattle, WA 98107 206-368-8358 weber.u.washington.edu/-gcd/DOC/

The National Organization of Circumcision information Resource Center's (NOCIRC) PO Box 2512 San Anselmo, CA 94979-2512 415-488-9883 www.nocirc.org

The National Organization to Halt the Abuse and Routine Mutilation of Males (NOHARMM) PO Box 460795 San Francisco, CA 94146-0795 415-826-9351 www.noharmm.org

Nurses for the Rights of the Child 369 Montezuma, Suite 354 Santa Fe, NM 87501 505-989-7377 www.cirp.org/nrc/

Books
Bigelow, Jim, PhD. The Joy of Uncircumcising! Exploring Circumcision: History, Myths, Psychology, Restoration, Sexual Pleasure and Human Rights. 2nd ed. Aptos, CA: Hourglass, 1995.

Denniston, George C, MD, MPH, and Marilyn Fayre Milos, RN, eds. Sexual Mutilations: A Human Tragedy (Proceedings of the Fourth International Symposium on Sexual Mutilations, Lausanne, Switzerland, 1996.) New York: Plenum Press, 1997.

Goldman, Ronald, PhD. Circumcision: The Hidden Trauma: How on American Cultural Practice Affects Infants and Ultimately Us All. Boston: Vanguard Publications, 1997.

Goldman, Ronald, PhD. Questioning Circumcision: A Jewish Perspective. 2nd ed. Boston: Vanguard Publications, 1997.

O'Mara, Peggy, ed. Circumcision: The Rest of the Story -- A Selection of Articles, Letters, and Resources 1979-1993. Santa Fe, NM: Mothering, 1993.

Ritter, Thomas J., MD, and George C. Denniston, MD. Say No to Circumcision! 40 Compelling Reasons Why You Should Respect His Birthright and Keep Your Son Whole. 2nd ed. Aptos, CA: Hourglass, 1996.

Video
Whose Body, Whose Rights? Examining the Ethics and the Human Rights Issue of Infant Male Circumcision. Award-winning documentary. 56 min. VHS. Personal use: VideoFinders, 1-800-343-4727

Educational Facilities
UC Center for Media and Independent Learning 2000 Center Street, 4th Floor, Berkeley, CA 94704 510-642-0460
For World Wide Web ordering and preview: www.cirp.org/CIRP/pages/reviews/whosebody/
Paul M. Fleiss, MD, MPH, is assistant clinical professor of pediatrics at the University of Southern California Medical Center. He is the author of numerous scientific articles published in leading national and international medical journals

OK ca sa lamuresc de la inceput sunt barbat si voi trata acest subiect ca atare, din perspectiva barbatului heterosexual.
Intrebarea este insa cam generala. Circ daca ma deranjeaza in ce imprejurari? Ca o operatie necesara si ca ultima solutie pentru o conditie medicala reala si existenta, dupa ce s-au incercat toate tratamentele non chirugicale posibile si au esuat? In acest caz nu vad o problema. Circ pentru motive estetice? Cam ciudat... Nu cred ca ma intereseaza. Circumcizia ca masura de prevenire? Asta categoric NU. Nu cred in asa ceva. Si ca sa argumentez o sa adaug mai jos raspunsul cu argumente pe care l-am dat pe un website romanesc unei femei-doctor care face propaganda pro-circ. Prima parte a raspunsului este replica mea la cineva care dupa ce vazuse articolul postase o intrebare genul... "oare ar trebui sa facem circ copiilor ca sa prevenim SIDA?"

Iata texul meu:


doug19782000, 2003-12-05 17:34:13


Voi incepe cu un raspus scurt pentru mesajul anterior: da, poti sa numesti circ "operatie" pentru ca asta este. Si este foarte traumatizanta atat fizic cat si psiholologic pentru copii. Si chiar la varsta adulta cand va realiza ca are o parte din "barbatie" lipsa, in timp ce 85 % din barbatii lumii sunt intacti iar aproape 100% din cei din Romania la fel, s-ar putea sa dezvolte o serie de probleme psihologice. In cazul in care se foloseste anestetic durerea este resusa dar ma indoiesc ca este este recomandabila expunerea unui nou nascut / copil mic la anestetice.Apoi intreaba-te: daca desi circumcis si tot ai nevoie de prezervativ pentru protectie anti HIV de ce sa o faci? In acest caz poate ar fi bine sa afli care sunt riscurile si efectele negative obtinute? Ma tem ca s-ar putea ca mai tarziu fiul tau sa te urasca toata viata pentru:
1. amputarea nenecesara a unei parti normale si sanatoase a penisului sau
2. preputul este un tesut specializat intens vascularizat care contine nervi legati direct de centrul placerii din creier. Prin amputare se reduce deci senzatia de placere in timpul sexului
3. alta functie a preputului este protectiva. Glandul (capul penisului) este acoperit, protejat si mentinut in stare umeda si calda. Rolul este asemantor cu rolul pleoapelor pentru ochi. Prin amputarea completa a lui pe langa pierdera nervilor din preput pielea glandului se va desensibiliza in timp din cauza expunerii permanente, uscarii si frecarii cu imbracamintea. Proces numit keratinizare a pielii (asa cum se intapla in cazul bataturilor).In unele cazuri posibil se ajunge la impotenta si exfolierea pielii glandului asemanator exfolierii pielii de exemplu pe spate dupa expunere la soare (plaja). Esti sigura ca asta vrei pentru fiul tau pe care il iubesti?4. considerent legal: acesta actiune are putea avea consecinte sub incidenta codului penal. Ar putea fi considerata mutilare sexuala intr-un posibil viitor proces in care desigur ca vor fi atrasi atat parintii care si-au dar acceptul cat si medicul care a recomandat. Este OK sa supui un minor la o operatie traumatizanta cu sechele pentru restul vietii atata timp cat exsita tratamente si/sau masuri de prevenire efficiente si general acceptate de majoritatea lumii stiintifice medicale, care sunt alternative non chirurgicale???
5. circumcizia nu este recomandata la ora actuala de nici o asociatie medicala din lume.
6. a fost sustinuta in trecut de o minoritate in lumea medicala (America de Nord) initial ca masura de "tratament" importiva masturbarii care - se sustinea - provoaca o serie de maladii teribile intre care orbire, epilepsie, par in palma, etc. Prin taierea preputului se sustinea ca sansele de masturbare scad pentru ca penisul se desensibilizeaza si in plus facuta fara anestezie la varsta adolescenta este foarte eficienta pt ca senzatia de durere asociata cu sexul/penisul va avea un efect salutar in abtinerea tanarului acestuia de la sex. Ulterior s-au inventat noi "beneficii" ale acestei forme de mutilare numita circ, ultima "descoperire" pseud-stiintifica fiind ca previne SIDA. Esti sigura ca asta vrei pentru fiul tau?
7. O intrebare de etica medicala? Este chirurgia preventiva etica atata timp cand exista tratament sau masura de prevenire alternativa non chirigicala?


Si acum cateva idei pentru autoarea articolului:
Ii recomand in primul rand sa mai studieze putin fundamentele anatomiei si recentele studii medicale(Taylor): nu doar ce este preputul ci si care sunt functiile acestuia, pentru ca asta pierzi prin circumcizie. Nu pierzi "doar o bucata de piele" ci cateva milioane de nervi cu rol in sexualiatea normala masculina, protectie, etcAtata timp cat exista masuri de prevenire eficiente orice discutie despre circumcizie nu isi are sensul. Si chiar si atunci se porneste gradual cu tratamet non chirurigical.Amputarea unei parti functionale a corpului uman este ultima solutie si atunci se face doar cu acceptul persoanei in cauza pe deplin informata si care desigur ca trebuie sa fie la varsta adulta.Doamna doctor este foarte entuziasmata sa ne prezinte "beneficiile" unei preceduri condamnate inca din timpul Greciei Antice si neeaceptata nici in prezent de majoritatea lumii medicale. Inceraca chair sa sugereze ca ar exista un anumit numar de barbati circumcisi in Romania. O asigur eu ca nu exista ci doar in numar mic care au suferit de fimoza congenitala (malformatie a preputului) si la care a fost aplicata procedura chirurgicala numita operatie de fimoza, care consta in repararea defectului prin minimizarea cantitatii de testut care se amputeaza... pe cand circumcizia daca stie exact cum se face, este amputarea COMPLETA a preputului, uneori chiar prea mult ceea ce conduce la erectii dureroase, iar uneori chair frenulul este amputat (o alta sursa "vinovata" de placere pentru barbati si care desigur ca sex-fobicii ar dori sa o elimine si pe aceasta).Facand o paralela cu circ masculina ce ar zice doamna doctor daca i-am propune dansei o circumcizie. Si femeile au preput cu acelasi rol... si cu aceleasi riscuri. Sau ce ar zice de o amputare de clitoris pentru revenirea cancerului clitoridian (da exista si asa ceva, asa cum exista cancer de penis). Asta ar "vindeca-o" definitiv de a mai avea orgasm dar ce conteaza ca va fi "protejata" de cancer ! Nu este minunat? Dar despre amputarea preventiva a sanilor doamnei doctor pentru a preveni cancerul de san care are o probabilitate infinit mai mare de aparitie, si nimic sa il previna non chirurgical asa cum sunt de ex prezervativele in cauzul SIDA? Ei ce zici doamna doctor? Dar de amputarea degetelor pentru a preveni infectiile la unghii sau extragerea preventiva a dintilor pentru a preveni cariile?Doamna doctor iti recomand sa mai studiezi, OK?


Cei interesati sa continuam discutia pe aceasta tema, inlcusiv access la bibliografie gratuita, pot sa imi emaileze la t100ca2000@yahoo.com.Thanks