Ati risca reluarea unei relatii incheiate?

Este uimitor cati oameni sunt iubiti fara sa merite acest lucru si cati nu sunt iubiti, desi au calitati cu carul! Este ilogic, dar nu-mi spune ca n-ai vazut barbati exceptionali iubind femei stupide, a caror singura "calitate" este un trup frumos, si indivizi cu IQ remarcabil care nu sunt apreciati pentru multiplele lor calitati!

Este uimitor cati oameni sunt iubiti fara sa merite acest lucru si cati nu sunt iubiti, desi au calitati cu carul! Este ilogic, dar nu-mi spune ca n-ai vazut barbati exceptionali iubind femei stupide, a caror singura "calitate" este un trup frumos, si indivizi cu IQ remarcabil care nu sunt apreciati pentru multiplele lor calitati!

La inceputul unei relatii, atunci cind te indragostesti de o persoana, nu-i vezi defectele, ci totul ti se pare frumos, observi doar calitatile persoanei.
Fiecare om are si calitati si defecte. Nu cred ca exista persoane perfecte care nu au nici un defect. Eu una nu am intalnit o astfel de presoana pina acuma.

' Barbatii exceptionali iubind femei stupide ...'...???

Iubesti cu adevarat atunci cand VEZI defectele celuilalt si-l iubesti cu tot cu ele!
Vorba aia " te iubesc asa cum esti" este baza unei iubiri profunde!
Sa te enerveze sa-ti vina sa-i spargi capul si totusi sa-l iubesti....inseamna ca iubesti!Faza aia in care plutesti si nu vezi nimic, tine destul de putin.Insa este foarte important ce simti cand te trezesti si incepi sa vezi!

99% dintre oameni nu se schimba esential niciodata...., dar exista acei 1% care fac asta daca au vointa necesara si au constientizat necesitatea schimbarii. Este cazul celor nascuti in familii care nu le-au putut oferi o educatie buna si care au puterea sa reziste influentelor anturajului, este cazul celor care au suferit o drama (de exemplu, moartea/pierderea cuiva drag), al celor care au gresit rau, al celor care isi doresc sa fie alaturi de o persoana care le este superioara si ar face orice sa nu o piarda. Se poate! Trebuie sa vrei cu adevarat, sa te zbati, sa strangi din dinti, sa lupti pana la capat.... in fond este un razboi cu tine insuti pentru tine! Merita! Din pacate, putini sunt cei care se decid sa porneasca acest razboi si mult mai putini cei care il castiga....

Gresesti!
"Nu merita" este punctul tau de vedere! Fii sigura ca cel/cea care-l/o iubeste pe cei care nu merita, in viziuna ta, gasesc suficiente calitati si motive pentru a-i iubi!
Nu este normal sa judeci asa.....pentru ca nu esti nici macar obiectiva!

Am fost enervanta, insa ...

Asta nu e adevarat.

Este mai mult decat adevarat.O zic din proprie experienta.Iubeam in timp ce eram urata.

Cum naiba e posibil asa ceva?

Cum naiba e posibil asa ceva?

Gresesti!
"Nu merita" este punctul tau de vedere! Fii sigura ca cel/cea care-l/o iubeste pe cei care nu merita, in viziuna ta, gasesc suficiente calitati si motive pentru a-i iubi!
Nu este normal sa judeci asa.....pentru ca nu esti nici macar obiectiva!

...nu stiu..uite ca e posibil...

e mai mult decat posibil si cine nu recunoaste ca a patit-o cel putin o data minte cu o nerusinare cat casa

E o poezie care-mi place mult si pe care n-o mai am
..."Sa nu te intorci nicicand unde-ai fost fericit odata.....
Daca a fost o femeie a imbatranit......daca a fost o casa ...."

Gresesti!
"Nu merita" este punctul tau de vedere! Fii sigura ca cel/cea care-l/o iubeste pe cei care nu merita, in viziuna ta, gasesc suficiente calitati si motive pentru a-i iubi!
Nu este normal sa judeci asa.....pentru ca nu esti nici macar obiectiva!

Iubesti cu adevarat atunci cand VEZI defectele celuilalt si-l iubesti cu tot cu ele!
Vorba aia "cine ma iubeste , ma iubeste si asa..."
Sa te enerveze sa-ti vina sa-i spargi capul si totusi sa-l iubesti....inseamna ca iubesti!
Faza aia in care plutesti si nu vezi nimic, tine destul de putin.Insa este foarte important ce simti cand te trezesti si incepi sa vezi!

Si apropos de persoane perfecte.....
Este "perfecta" pentru mine persoana pe care-o iubesc, iar pentru altii poate parea "stupida"!
E greu sa multumesti pe toata lumea, d'aia cel mai bine este sa nu te chinui sa multumesti pe nimeni.

Citeam ce a scris aluka: ti-a fost jumatate aer, jumatate zi.....

Ti-a fost!La timpul trecut!
Pai daca ti-a fost si nu-ti mai este, la ce bun?
De dragul timpurilor trecute?
Exista un experiment: daca suntem conectati la un tomograf si suntem pusi sa observam un obiect, anumite zone ale creierului sunt activate. Daca suntem pusi sa inchidem ochii si sa ne imaginam acelasi obiect, aceleasi zone ale creierului sunt activate ca si cum am privi obiectul in realitate!
Asta se intampla si cu amintirile! Anumite trairi ne-au afectat anumite zone ale creierului, amintirea lor activeaza aceleasi retele neuronale fara ca trairile, conjuncturile....sa mai existe!
Asta inseamna sa traim din amintiri! Sentimentele nu mai exista, dar creierul le pastreaza pentru ca l-au afectat!

Este adevarat ca la inceputul unei relatii ai o imagine incompleta si probabil destul de incorecta in privinta calitatilor partenerului, nu il cunosti inca bine, iar ceea ce nu stii despre el completezi cu ceea ce ti-ai dori sa fie si asa iti creezi o imagine idealizata a omului de langa tine. Cu timpul, modifici aceasta imagine, atribuindu-i detalii reale care, de multe ori, sunt departe de cele idealizate si incepi sa te intrebi daca omul pe care il iubesti este cel cu care faci dragoste sau cel din imaginatia ta. In acest stadiu, VEZI defectele celuilalt si trebuie sa DECIZI daca le poti accepta sau nu. Nu cred ca trebuie sa accepti absolut ORICE defect pe principiul "il iubesc asa cum este", exista niste limite dincolo de care a merge mai departe cu ochii inchisi se transforma in prostie curata.



De multe ori, acel defazaj intre ceea ce-ti spun ratiunea si inima te face sa nu iei decizia corecta si sa ramai alaturi de un om care STII ca nu ti se potriveste, urmeaza o suferinta care este mai apriga decat cea pe care ai fi simtit-o daca te-ai fi despartit, iar in final tot la asta ajungi pentru ca doi oameni care nu au suficiente lucruri in comun arareori pot mentine vie o relatie, drumul catre deznodamant este sinuos, mai lung si mai dureros.

Daca ne situam in cazul fericit in care defectele partenerului sunt minore si le acceptam, nu inseamna neaparat ca le vom nega, ele exista totusi si, daca ar putea fi cat de cat diminuate, ar fi perfect, evident fara a cadea in extrema cealalta si a incerca sa schimbam tot ce nu ne convine! Intr-o relatie de iubire, incerci chiar tu sa schimbi la tine lucruri care stii ca il deranjeaza pe partener.

In prima faza cand ai acea imagine idealizata....te indragostesti!
Dupa care...cunoscandu-l din ce in ce mai bine incepi sa-l iubesti...sau iti trece! Da?
Deci faza aia in care "incepi sa te intrebi daca omul pe care il iubesti este cel cu care faci dragoste sau cel din imaginatia ta" pentru mine.....e sf!

Iar cand ramai alaturi de un om care STII ca nu ti se potriveste ...pentru ca asa iti dicteaza inima! Eu cred....si nu cred, sunt convinsa, ca asta nu-i iubire! Este incapacitatea de a renunta, este orice altceva....dar nu iubire!
Cand iubesti....STII cu toata fiinta ta, in care includem si creier si suflet, ca ti se potriveste!
Din punctul meu de vedere, cand incepi sa faci balante si sa pui intr-o parte ce merita si in cealalta ce nu merita....asta nu mai seamana a iubire; seamana a contabilitate, a ce vrei ru, da nu a iubire!

Sa zicem ca a existat candva o relatie frumoasa, iubire impartasita si tot tacamul, sa zicem ca s-a incheiat oarecum abrupt (nu prin decesul lent al sentimentelor, cum se intampla adesea), poate unul dintre parteneri a facut o greseala, poate la mijloc au fost neintelegeri, interpretari gresite, sa zicem ca viata iti scoate in cale fostul partener intr-un moment in care nici el, nici tu nu sunteti implicati in alte relatii. Intrebarea este:

Ai avea curajul sa reinnodati firul de unde s-a rupt candva, ai da o sansa acestei relatii, eventual incercand sa luati totul de la zero? Argumenteaza!!!

Sa zicem ca a existat candva o relatie frumoasa, iubire impartasita si tot tacamul, sa zicem ca s-a incheiat oarecum abrupt (nu prin decesul lent al sentimentelor, cum se intampla adesea), poate unul dintre parteneri a facut o greseala, poate la mijloc au fost neintelegeri, interpretari gresite, sa zicem ca viata iti scoate in cale fostul partener intr-un moment in care nici el, nici tu nu sunteti implicati in alte relatii. Intrebarea este:

Ai avea curajul sa reinnodati firul de unde s-a rupt candva, ai da o sansa acestei relatii, eventual incercand sa luati totul de la zero? Argumenteaza!!!

Sa zicem ca a existat candva o relatie frumoasa, iubire impartasita si tot tacamul, sa zicem ca s-a incheiat oarecum abrupt (nu prin decesul lent al sentimentelor, cum se intampla adesea), poate unul dintre parteneri a facut o greseala, poate la mijloc au fost neintelegeri, interpretari gresite, sa zicem ca viata iti scoate in cale fostul partener intr-un moment in care nici el, nici tu nu sunteti implicati in alte relatii. Intrebarea este:

Ai avea curajul sa reinnodati firul de unde s-a rupt candva, ai da o sansa acestei relatii, eventual incercand sa luati totul de la zero? Argumenteaza!!!

Sa zicem ca a existat candva o relatie frumoasa, iubire impartasita si tot tacamul, sa zicem ca s-a incheiat oarecum abrupt (nu prin decesul lent al sentimentelor, cum se intampla adesea), poate unul dintre parteneri a facut o greseala, poate la mijloc au fost neintelegeri, interpretari gresite, sa zicem ca viata iti scoate in cale fostul partener intr-un moment in care nici el, nici tu nu sunteti implicati in alte relatii. Intrebarea este:

Ai avea curajul sa reinnodati firul de unde s-a rupt candva, ai da o sansa acestei relatii, eventual incercand sa luati totul de la zero? Argumenteaza!!!

ce parere aveti despre faptul ca dupa ce partenerii isi dau seama ca nu prea se potrivesc din diverse puncte de vedere, se despart, dar continua sa faca sex, pastrand relatia la acest nivel, datorita faptului ca acolo se potriveau binisor si este mai comod, se cunosc deja si nu trebuie sa stea "pe tusa" pana la aparitia unei noi relatii, sexul cu o persoana cunoscuta fiind preferabil aventurilor? mentionez ca eu sunt 100% de acord.

o lalaiala sexuala postrelationala

care pe cale metempsihotica se transforma in instincte ale unor fiinte pluricelulare inzestrate cu faculati de a simti si de a se misca
OMFG =)) suna ciudat rau dar este adevarat =))