Femei si barbati moderni, turism sexual etc. (I)

P.S. La comentarii o astept in special pe carrie, cred ca ii dedic posturile din seria asta!

o, multumesc, multumesc.
sincer nici nu stiu cu ce sa incep, ar fi atatea de comentat la treburile astea. in primul rand as vrea sa ma refer la altceva: la faptul ca e un lucru cert ca emanciparea femeii a dus la deteriorarea, din anumite puncte de vedere, a vietii de familie. ma refer in special la situatia copiilor si la diferenta dintre un urmas crescut de o mama casnica pana la o anumita varsta si un altul crescut de o mama care a avut un concediu post-natal de cateva luni, femeie de cariera foarte implicata in munca ei. dar asta este, e o lume dura, fiecare trebuie sa razbata, lupta incepe de mic. si e preferabil acest rau, mai mic (pentru ca in final tot cresc, tot studiaza, tot se integreaza in societate, chiar daca in anumite cazuri mai dificil), fata de un rau mai mare (condamnarea a jumatate din populatia globului la o viata de dependenta, supunere, o viata limitata si care aduce blazare, pe considerentul neexistentei unei bucati de carne de marime variabila).
asteptarile tin mult de anturaj si de educatie. de vreme ce in asia oricum rolul femeii este vazut altfel. o femeie care nu invata prea mult (sau invata mai ales "mestesuguri" tipic femeiesti: dans, masaj, pictura etc.) si careia i s-a indus un astfel de model inca de mica, normal ca nu isi va dori putere, nu isi va dori o situatie financiara iesita din comun, isi va dori ceea ce i-a fost indus ca trebuie. avand un orizont relativ limitat, de catre societate, normal ca asteptarile ii vor fi la fel de limitate. pe de alta parte barbatul, prin esenta fiinta dominatoare si setoasa de putere, isi va dori o astfel de femeie, care il va servi si privi ca o fiinta superioara, fara sa ii ceara prea multe in schimb. Chiar daca in societate este nerealizat, acasa poate fi (aproape) zeu. aproape orice barbat isi doreste asta, aproape orice barbat tanjeste dupa vremurile de demult sau dupa reglementarile de pe alte continente, conform carora poate sa taie si sa spanzure, si nu aceasta nesuferita egalitate care ii coboara de pe piedestal... si e normal. daca ai ocupa un job de conducere, si apoi cel care era calul tau de bataie, cel pe care il innebuneai toata ziua cu fel de fel de treburi, cel pe care il amenintai ca il dai afara daca nu stiu ce nu face, este avansat pe acelasi post cu tine, nu te-ai simti frustrat? la fel e si cu barbatii. societatea le-a oferit niste drepturi exclusive, drepturi care acum, in occident, nu le mai apartin doar lor, ci si femeilor. si treaba asta este foarte frustranta, este usor sa te adaptezi cu binele, dar extrem de greu cu mai putin binele. aceasta frustrare am auzit ca se manifesta prin agresivitate, misoginism, tendinta de a devaloriza femeia (vezi, spre exemplu, facultatile tehnice, volanul, functiile de conducere), performante mai slabe in pat sau chiar impotenta s.a.
femeia din occident normal ca e altfel. s-a nascut cu dreptul de vot si cu egalitatea, cel putin scriptica, in mana. are studii si job. are prieteni si prietene. are viata sociala. ii plac calatoriile si moda. si multe altele. normal ca nu va dori un barbat urat, semi-realizat, care nu ii ofera decat un salariu si "intelegere". normal ca isi doreste mai mult. iti creste nivelul, cresc si asteptarile.
ca femeile vor deveni tot mai asemanatoare cu barbatii? suntem extrem de asemanatori, dupa parerea mea diferentele psihice intre sexe sunt de nuanta, nicidecum de esenta. si sigur ca devenim mai apropiati, pentru ca barbatii intotdeauna au avut dreptul sa se comporte normal. normal. dintotdeauna au putut lucra, au putut merge neinsotiti, au putut calatori, au putut vorbi, au avut acces oriunde, au putut regula samd. femeia dintotdeauna a fost cenzurata. si cand aceasta cenzura cade, in aparenta poti crede ca incercam sa ne comportam ca ei, de fapt incercam sa ne comportam cum ar fi normal sa se comporte un om, indiferent de sex. adica liber. valorile masculine? consider ca sunt valori umane, necenzurate de sintagma "cum ar trebui sa fie o femeie".

seductie? nu neaparat... stiu de la inceput daca doresc sau nu sa fac sex cu un barbat. daca doresc nu e nevoie sa ma seduca. daca nu, poate sa stea si in cap ca nu ma va avea. sex platit? hmmm...m-am gandit uneori (pentru peste vreo 30 de ani de acum) dar de ce sa platesc pentru ce pot avea gratis?
femei care vor sa daruiasca si sa primeasca placere nu prea mai exista? fals! majoritatea asta ne dorim. si nu sunt necesare discutii plictisitoare si stupide, dar vorbim, ca doar oameni suntem. si uneori chestii chiar interesante. lamentari? nu sunt. discutii despre fostii amanti? numai la cerere si foarte rar. sugestii cum ca altul ar fi fost mai bun? nu e genul meu, etica mea ma impiedica sa ii spun unui barbat ca altul e mai bun ca el, ar trebui sa ma fi calcat rau pe coada. daca e bun zic adevarul, daca e asa-si-asa vad eu cum o dau la intors fara sa il jignesc in orgoliu, daca e nasol in pat chiar nu stiu pentru ca nu am intalnit.
cred ca o sa inchei aici deocamdata, m-am cam plictisit, nu pot sa redau in scris tot ce gandesc cu referire la fragmentele citate.