Despartirile

Am citit si eu mesajul tau cu atentie si sunt de acord cu ce s-a scris mai sus, ca e posibil sa fi intervenit monotonia...

Sunt 99% ca aproape nimeni nu va citi mesajul asta pe deplin deoarece e foarte lung si plin de propozitii "non sense" dar simt ca innebunesc incet si trebuie sa ma descarc cumva.....




Nu stiu sigur daca trebuia sa postez la Jurnale.. insa cred ca topicul asta e mai vizitat.
In primul rand imi cer scuze ca nu sunt eu cine stie ce om cult cu limbaj foarte bogat si va voi povesti cum stiu eu( nu e gluma, chiar nu`mi arde de glume)
Treaba este urmatoarea: La 15 ani(peste 2 luni fac 18) eram un virgin obosit care toata ziua copia filme porno de pe dc++ si isi facea griji sa nu-l prinda mama. nici vorba de sex sau alte treburi, aratam bine, faceam sala, alergam etc, prietene am avut cam 6 7 pana la varsta aceea, am avut cred ca peste 30 de ocazii sa ajung cu ele in pat insa tot timpul ba refuzam ba gaseam o scuza penibila din simplu fapt pt ca imi era rusine de marimile penisului si ma temeam sa nu rada de mine deoarece eram virgin(mi se parea penibil la 15 ani sa fi virgin) si cel mai important lucru, nu simteam nevoia de a face sex cu niste fete care stiam 100% ca nu va dura relatia decat cateva zile maxim(cea mai lunga relatie a mea fiind la momentul respectiv de 1 saptamana)
Prin intermediul messengerului am cunoscut o fata cu 2 ani mai mare ca mine din alta localitate (la vreo 60 de km de mine). Am vorbit cu ea pe messenger cam 2 ani(timp in care refuzam sa ma intalnesc cu ea crezand ca e urata si in acelasi timp crezand ca va rade de mine daca va afla ca sunt virgin la 15-16 respectiv 17 ani, in plus eu tot timpul lasam impresia ca sunt cel mai mare gagicar din oras) intr-un final mi-am facut curaj si am vorbit prin telefon cu ea(normal ca toate subiectele imi erau scrise in fatza pe o foaie de hartie ca sa nu ma fac de rusine) m-a ajutat Dumnezeu a durat jumatate de ora discutia(cand am ajuns la sfarsitul notepadului nu mai stiam ce sa zic si i-am spus ca trebuie sa plec urgent ) asa pana la urma m-am intalnit cu ea... 17 ani aveam..a venit ea la mine in localitate, am constatat ca nu era foarte frumoasa ba chiar ma enerva figura ei in prima zi....in schimb ma intelegeam mai bine cu ea ca si pe messenger si telefon chiar mai bine de atat nici nu cred ca puteam sa ma inteleg cu cineva indiferent de sex, asa ca m-am decis sa raman cu ea sa vad ce-o fi ca oricum in afara de cateva glume proaste din partea prietenilor pe seama mea nu aveam ce sa patesc.Zis si facut, i-am povestit intr-o seara ca is virgin(eram totot rosu la fatza si ma balbaiam din 5 in 5 cuvinte( eu pretinzand 2 ani de zile ca eram mare gigolo si spunandu-i ca am facut sex cu 8 fete) si i-am spus ca daca vrea ea dispar din viata ei si mi-am cerut scuze ca am mintit-o atat dar in acelasi timp spunandu-i ca nu imi pare rau deloc de cele zise(ca eu sunt mare gigolo si am parte de sex in fiecare zi) deoarece daca nu ma purtam asa pe parcursul acestor ani mai mult ca sigur nu ajungeam noi sa ne intalnim.... imi venea sa plang de RUSINE in viata mea n-am fost pus intr-o situatie atat de penibila la care raspunsul ei a fost dea dreptu surprinzator si a zis ca nu are nimic ca sunt virgin ca ea intotdeauna a vrut un prieten virgin care sa-l iubeasca si in acest fel fiind sigura pe ea ca nu o va insela cu altele(fiind prima fata pt el) apoi m-a luat in brate si intalnirea s-a incheiat cum nu se putea mai bine, eu intorcandu-ma acasa mai fericit ca niciodata si cu o piatra data jos de pe inima( toata noaptea nu am putut dormi decat 2 ore si in acele 2 ore am visat cu ea)
Asa trecem direct la luna a 2-a in care eram cu ea...(intr-o luna de zile s-a schimbat extraordinar, din fata cea urata din prima zi, era de nerecunoscut incepand cu freza pana la imbracaminte si albire de dinti) fiind foarte deschis eu cu ea si invers ne intelegeam perfect eram de acord in orice situatie aveam aceleasi gusturi deci ne potriveam perfect ne-am decis ca sa o facem sa vad si eu cum e si sa nu mai fiu complexat de acest lucru.Datorita site-ului vostru pe care il vizitez aproape zilnic cam din 2005 am reusit sa trec cu bine si peste acest TEST deci a fost o prima experienta extraordinara prietena mea ajungand chiar la orgasm de 2 ori ( pentru un virgin e bine zic eu un virgin documentat heh)
Lunile au trecut ca pe roate nici nu simteam cum trece timpul, aveam la un momentdat aproape 9 luni moment in care au inceput certurile... pe niste chestiuni stupide ne-am certat urat de 2 ori de fiecare data ne-am impacat dupa maxim 8 ore dar a 3-a oara(acum 2 zile) pare sa fie ceva serios si imi pare nespus de rau pentru ca s-a schimbat extrem de mult in ultima luna( nu ma mai suna decat dimineata si seara, mesaje nimic..desi vorbeste nelimitat cu nr meu, noi vorbind in astea 9 luni cam 2 ore pe zi la telefon si vreo 50 de mesaje trimise pe zi) si am tras concluzia ca ori a gasit alt baiat ori s-a plictisit de mine.... i-am trimis un mesaj lung d vreo 5 pagini(in ziua aceea nu m-a sunat deloc inainte) in care mi-am exprimat sentimentele si i-am spus ca am impresia ca ma inseala sau ca ceva nu e in regula.... in momentul urmator m-a sunat si s-a prefacut ca nu s-a intamplat nimic... i-am spus din nou si la telefon ca cum poate fi asa sa nu ma sune aproape o zi intreaga cand eu o sunam cate 3 ore pe zi cand aveam credit la care raspunsul ei a fost foarte sec shi spus foarte calm: -Scuze, am fost cu prietenele. Am intrebat-o cu cine e acum, nu ma prea baga in seama, dupa vreo 10 secunde mi-a zis ca e cu niste prietene in oras( se auzeau niste voci de baieti) moment in care i-am spus ca Inchid ca nu vreau sa deranjez discutia ei interesanta cu prietenele la care ea mi-a zis SEC: BINE TE SUN MAI incolo PA.
n-am mai putut de nervi deci cum se poate ca dupa 9 luni de zile decurse perfect fara nici o greseala nici o cearta mica macar sa se schimbe atat de mult dintr-o data?
I-am trimis un nou mesaj de vreo 6 pagini in care i-am spus ca nu pot continua asa ca in ultima vreme nu ma prea baga in seama si ca are alte ocupatii cu altii baieti mai mult ca sigur si i-am spus ca s-a schimbat foarte mult de cand e cu mine mai ales in ultima luna, si daca ea crede ca alt baiat i-ar putea oferi mai mult decat i-am oferit eu si poate da atat de usor cu piciorul intr-o relatie in care erau implicati pana si parintii atunci e decizia ei.

Deja au trecut 3 zile de cand i-am trimis mesajul asta si ea nu da nici un semn....... deci ce sa cred? ma simt ca ultimul jeg de pe Pamant, in astea 9 luni daca am iesit maxim de 2 ori cu prietenii in oras, am fost rupt de realitate(scoala sala si acasa) doar cu ea si cu mama povesteam, mi-am schimbat pana si numarul de telefon ca sa nu ma mai deranjeze nimeni si urma sa se mute la mine(se intelegea perfect cu parintii mei mai bine de atat nu vezi nici in filme cu parinti perfecti) iar acum stau pe scaunul de la calculator revenind la viata de acum 10 luni.(toata ziua pe messenger vorbind cu pustoaice de 2 bani care viseaza doar Cristiano Ronaldo si David Beckham) si ajung la aceasi dilema: CUM S-A PUTUT INTAMPLA UNA CA ASTA?

Fiecare dintre noi se confunda la un moment dat cu un capitol foarte neplacut in viata: despartirea de persoana iubita. Nu prea cred ca exista cineva care sa fi iubit o singura data, iubirea sa ii fie impartasita si sa traiasca pentru tot restul vietii cu persoana respectiva, deci de aceea sustin ca "fiecare dintre noi". Ca e dureros, ca iti vine sa te dai cu capul de pereti, ca nu stii ce sa faci, e oarecum evident, daca sentimentul de iubire mai este inca prezent, chiar si intr-o doza mica.
Intrebarea care vine in cap in mod logic este "ce e de facut?". Nu ma impac cu despartirile de nici un fel, deci a nu se intelege ca eu am reusit sa dobandesc un auto-control atat de puternic incat sa imi impun sa pot trece peste o eventuala despartire fara probleme, dar totusi m-am gandit ca niste ideei de baza ar fi folositoare pentru oricare dintre noi, cei care ne lovim de problema numita "despartire"/"am primit papucii".

1)Infrunta realitatea: unul dintre aspectele cele mai dificile care stau in calea depasirii momentului dificil este acela este gandul ca totusi poate mai exista o sansa pentru a iti recapata persoana iubita. Accepta ideea ca nu mai exista nici o sansa, ca trebuie sa mergi mai departe si sa incepi un nou capitol in viata ta. A accepta ideea in sine, este un prim pas important. In momentul in care nu accepti ideea ca nu mai ai nici o sansa de a-ti recapata persoana iubita, o sa suferi si mai mult la ideea ca persoana respectiva nu regreta nici macar un pic faptul ca te-a parasit.

2)Nu-ti mai plange de mila: fiecare dintre noi considera ca despartirea lui/ei intra in topul celor mai dramatice despartiri din istorie. Ei bine, cam toate despartirile urmeaza un scenariu in mare parte asemanator, iar viata merge mai departe. Daca stai sa meditezi asupra faptului cat de ranit/a ai fost, nu o sa faci decat sa fi ranit/a in continuare. Pentru a-ti reveni dupa o despartire in primul rand nu-ti mai plange de mila! Fi optimist/a si gandeste-te tot timpul ca trebuie sa treci peste faptul asta.

3)Scapa de lucrurile care iti amintesc de relatia incheiata: o mare greseala care majoritatea dintre noi o facem este aceea de a continua sa pastram poze, lucruri, amintiri in general, de la persoanele care si-au ales alt drum. Intial, pare dificil sa scapi de lucrurile care-ti amintesc de persoana din trecut, dar odata ce scapi de respectivele lucruri, ai facut un pas important in misiunea ta de a merge mai departe. Fa-o fara sa gandesti/judeci. Pune-ti mintea in stand-by si incepe sa scapi de cadourile de la respectiva persoana, de pozele din calculator, de mesajele din telefon, de arhiva de la messenger, etc. Pentru cei care au locuit impreuna cu partenerul si care nu-si permit sa-si schimbe locatia, ajuta foarte mult pur si simplu sa rearanjezi mobila in camera...da un aspect diferit camerei. Pare un detaliu minor, dar ajuta mult.

4)Adu-ti aminte de familie si prieteni: unii dintre noi obisnuiesc sa isi stabileasca ca prioritate in viata partenerul si sa uite sa mai ofere atentia necesara familiei si prietenilor. A fi impreuna cu familia si a va simti bine impreuna ajuta mult in a-ti reaminti cum erai inainte de relatia pierduta, ei cu siguranta te vor sustine si iti vor ridica moralul, lucruri ce ajuta foarte mult.

5)Vindeca-ti orgoliul: ai iubit, nu ai iubit, o despartire iti raneste profund orgoliul, asta e un lucru clar! De aceea oscilez intre ideea de a incerca sa iesi cu alte persoane de sex opus dupa despartire si a nu face lucrul asta, deoarece un eventual refuz nu ar face decat sa iti raneasca si mai mult orgoliul...de aceea cred ca cel mai bine ar fi, in cazul in care nu esti sigur/a de succesul la sexul opus, sa incerci sa-ti faci prieteni noi, sa te apuci de o activitate sportiva, de ce nu sa iti modelezi corpul la sala - lucru ce iti va oferi optimismul necesar de "a iesi la vanatoare din nou" atunci cand te simti pregatit/a.

6) Motiveaza-te: odata cu despartirea apare si sentimentul acela de "cum o fi putut sa ii fie asa usor sa abandoneze tot ce era intre noi?". Sentimentul de a deveni violent fata de respectiva persoana, de a-i adresa tot felul de injurii este oarecum normal, este energia negativa care apare in tine si simti nevoia sa o eliberezi, energie care nu face altceva decat sa te faca o persoana nesuferita in prezenta altora, daca esti sportiv sa iti scada nivelul performantei, daca esti scolar/student sa iti scada rezultatele la invatatura. Nu lasa acest lucru sa se intample! E ca si cum ai lasa decizia fostului partener sa iti dicteze viata! Cea mai buna razbunare la care poti apela impotriva fostului partener este acela de a avea succes! O despartire trebuie sa te motiveze, sa te faca sa iti doresti sa fi mai bun/a, sa evoluezi pe scara valorica. Doar imagineaza-ti ca-ti intalnesti fostul partener peste cativa ani si tu este o persoana mult mai buna din punct de vedere fizic, economic, de ce nu si al inteligentei, decat persoana pe care respectivul fost-partener a parasit-o! De ex, daca esti de sex masculin, doar imagineaza-ti cum ar fi sa te intalnesti peste cativa ani cu fosta ta partenera, care te-a abandonat, dar tu de data asta sa ai un corp sculptat dupa care intorc femeile capul pe strada, o masina super frumoasa la care ea doar poate sa viseze si o nevasta de 10 ori mai frumoasa decat fosta! Garantez eu ca fosta va avea cel putin pe moment remuscari referitor la pasul pe care a decis sa il faca atunci cand te-a parasit!

Despartirile sunt dureroase, e adevarat. Nu iti poti manipula partenerul sa nu te paraseasca, dar poti manipula efectele despartirii asupra ta!

"You are the master of your fate and the captain of your soul."

Ba eu zic ca in prima faza izolarea este cea mai buna solutie. De ce? In primul rand, trebuie sa-ti pui ordine in ganduri (si sentimente), sa intelegi bine ce s-a intamplat, unde ai gresit, sa analizezi inca o data daca ai luat decizia cea buna (asta in cazul in care ai avut vreun cuvant la despartire) si daca lucrurile sunt ireversibile. In al doilea rand, daca nu esti o fiinta foarte "tare", adica una capabila sa-si stapaneasca bine emotiile, trairile, daca sentimentele pe care trebuie sa le ucizi sunt extrem de puternice si daca nu esti maestru in arta disimularii, nu vei putea fi "in lume" altfel decat o companie ursuza, nesuferita, nu stiu cate fiinte s-ar omori sa te lase sa le plangi pe umar.... Personal, ideea "cui pe cui se scoate" nu-mi surade, dar deloc!

ma incanta nick-ul tau-asa se cheama si cutu' meu

dar e bine sa te incarci cu putina ura ca sa incerci sa scapi de dragostea pentru ea pe care ai avut-o si poate inca o mai ai.

Nu stiu cat de eficienta este ura. Cineva mi-a spus odata ca ura este tot o forma a iubirii si tiind sa ii dau dreptate. Iubirea - emotie pozitiva; Ura - aceeasi emotie, dar negativa.
Indiferenta este secretul...

Speranta la care faci tu referire este echivalentul sinuciderii. Nu te lasa sa mergi mai departe, sa iti construiesti propriul drum, singura si pe care el nu are acces.

Daca va vrea sa se intoarca, nu se va lovi de indiferenta ta, pentru ca va considera ca a gresit si trebuie sa-si repare greseala, respectiv sa iti trateze indiferenta.

Pana la urma si pana la urma e vorba de o lupta cu tine insuti. Pe cei de langa tine nu ii poti influenta sa se intoarca/sa nu plece/sa etc. In functie de cum te controlezi pe tine insuti, treci mai repede peste.

pot sa.m las ji yo id aici??? pt carmen...

http://www.youtube.com/watch?v=Llv5Ob0h06A

http://www.youtube.com/watch?v=Llv5Ob0h06A

Dupa o relatie scurta foarte intensa si compatibilitate maxima, unul din parteneri cedeaza din cauza conjuncturii in care traim in acest an 2009...spunind ca isi doreste sa raminem cei mai buni prieteni!
???!!!!!

E posibila o prietenie adevarata intre doi oameni care inca se iubesc?!

E normal sa vorbeasca la telefon, mess, etc,in fiecare zi ca si cind nu ar fi existat nimic altceva decit prietenie?!

Sa evite sa se intilneasca pentru ca atunci e jale...nu se poate abtine nici unul dintre ei si se ajunge bineinteles la sex!!!

Explicati-mi si mie ce e in capul unui barbat care se desparte de femeia care a fost cel mai aproape de ceea ce isi doreste el de la viata si se comporta in continuare deosebit de frumos...pastrind o relatie doar de prietenie?

Sa nu uitam ca avem o virsta...si o viata in urma noastra...adica peste 30...

Are mare, mare dreptate! (o spun ca si femeie!)

E valabila si invers?

Doi oameni care se iubesc, e obligatoriu sa fie si prieteni, insa sa fie doar prieteni desi se iubesc, e anormal.

In niciun caz un barbat nu renunta la femeia care e tot ceea ce si-a dorit de la viata si ramane doar prieten cu ea.

Suprinzator raspunsul tau. Ma asteptam din partea unei femei la un raspuns a la ExoticDream, gen "nuuu, trebuie sa cazi in genunchi si sa ii spui cat de mult o iubesti, pentru ca femeia e o creatura extrem de sensibila careia ii va curge o lacrima pe obraz, te va lua in brate, te va saruta si isi va cere iertare ca a vrut sa-ti dea papucii"

Ok, atunci spune-mi parerea ta:
cum ar trebui sa se comporte o femeie in situatia mea pentru a avea cele mai mari sanse de a reusi sa readuca relatia la stadiul initial...

Cu alte cuvinte: cum sa il recuceresc - sa ma ceara de sotie?

Eu sint sigura 100% ca e persoana potrivita pentru mine care ma face fericita din toate punctele de vedere! Si vreau sa lupt pentru asta, stiind cit de greu e in viata sa iti gasesti perechea!

Insa, odata ce lucrurile s-au schimbat, s-au schimbat cu un motiv. Motivul e greu de deslusit, insa nu cred sa fie vorba de "perioada de criza". A avea probleme in afaceri, nu se rezolva prin a-ti parasi femeia, dimpotriva, ai mai multa nevoie de ea, pentru a-ti fi suport moral in situatii de genul - mai dificile.

O ideea ar fi ca probabil el simte ca nu mai are destul timp pentru amandoi si doreste sa-si concentreze marea majoritate a timpului pe afaceri,

Vezi tu, relatiile sunt ca un elastic cu cei doi parteneri la ambele capete, care se rupe si la o intindere prea mare dar si la o strangere prea mare.

Mai exact, daca incerci prea mult sa atragi partenerul spre tine, exista riscul ca elasticul sa se rupa.

Incearca sa intinzi putin elasticul ala sa vezi ce reactie are el, insa nu il intinde prea mult deoarece exista riscul sa se rupa...

Sincer, suna cam "murdar", dar la o prima analizare a relatiei tale, eu ca barbat, cred ca el nu prea are chef de tine in perioada asta, dar nu vrea sa te alunge de tot, pentru a avea acces la tine in momentul in care doreste sa faca sex. Mai pe romaneste, nu vrea o relatie, dar vrea o amanta. Cel mai probabil ma insel, dar e o parere...

Nu stiu cat te ajuta parerea mea, intrucat pe mine ma preocupa comportamentul relational feminin, nu cel masculin, iar prima cifra a varstei mele este inca 2, mai e ceva pana la 3

WOW, avind in vedere ca prima cifra a virstei tale e in 2 - te felicit - o confirmare in plus ca nu virsta exprima maturitatea! Imi place modul tau de a gindi si analiza lucrurile.
Pentru mine e doar important de a avea parerea unui BARBAT, neutru - care vede lucrurile mult mai clar decit cei direct implicati sau cunoscuti!

Insa, odata ce lucrurile s-au schimbat, s-au schimbat cu un motiv. Motivul e greu de deslusit, insa nu cred sa fie vorba de "perioada de criza". A avea probleme in afaceri, nu se rezolva prin a-ti parasi femeia, dimpotriva, ai mai multa nevoie de ea, pentru a-ti fi suport moral in situatii de genul - mai dificile.
O ideea ar fi ca probabil el simte ca nu mai are destul timp pentru amandoi si doreste sa-si concentreze marea majoritate a timpului pe afaceri, insa nu stiu cat de plauzibila e ipoteza...
Revenind la dorinta ta, de a il recuceri, in prima faza trebuie sa vezi in ce directie merg lucrurile. Tu stii cat de "grav" sta treaba, deci tot tu trebuie sa iti dai seama in ce situatie sunteti.
Daca te aflii in situatia in care lucrurile nu par sa-si mai revina, probabil ceea mai buna solutie e aceea de a te indeparta usor de el.
Vezi tu, relatiile sunt ca un elastic cu cei doi parteneri la ambele capete, care se rupe si la o intindere prea mare dar si la o strangere prea mare. Mai exact, daca incerci prea mult sa atragi partenerul spre tine, exista riscul ca elasticul sa se rupa. Daca il indepartezi prea mult de tine, exista acelasi risc. Incearca sa intinzi putin elasticul ala sa vezi ce reactie are el, insa nu il intinde prea mult deoarece exista riscul sa se rupa...
In principiu, daca simte ceva pentru tine, daca simte ca tu te indepartezi usor, o sa vina el spre tine.
Da, stiu, cam ambiguu raspunsul, dar la fel e si situatia ta

E un raspuns ok, deloc ambiguu. Exact la asta ma gindeam si eu! Atunci cind iubesti pe cineva, in momentul in care simti ca il pierzi...incepi sa mergi inspre el...total de acord.

Sincer, suna cam "murdar", dar la o prima analizare a relatiei tale, eu ca barbat, cred ca el nu prea are chef de tine in perioada asta, dar nu vrea sa te alunge de tot, pentru a avea acces la tine in momentul in care doreste sa faca sex. Mai pe romaneste, nu vrea o relatie, dar vrea o amanta. Cel mai probabil ma insel, dar e o parere...

http://www.youtube.com/watch?v=Nrxa-jqOx0g



Sa speram ca ai forta necesara de a face ceea ce trebuie sa faci. Succes!


P.S fiecare text care vrei sa-l citezi, il pui intre [.quote]x[./quote], fara punct, unde x este textul pe care vrei sa il citezi

Intrebare: cum ar trebui sa pun problema, dupa parerea ta, pentru a ii spune toate aceste lucruri si fara a se simti atacat? Adica spuse frumos!

In principiu, cel mai bine ar fi nici verde-n fata, dar nici pe ocolite, ci undeva intre. Probabil cel mai bine e sa aduci in discutie relatia dintre voi 2, in ce stadiu sunteti si ce are el de gand sa faca in legatura cu voi 2. Dar vezi tu, odata ce s-a ascuns dupa deget in cazul despartirii, nu stiu cat de sincer o sa fie la "interogatoriul" tau. Plus de asta, cel mai probabil nici el nu stie exact ce are de gand cu voi 2...
Mai degraba ai purta tu o discutie cu el referitor la voi 2, de rutina, iar in functie de ce raspunsuri primesti, sa te hotarasti daca e cazul sa incepi sa te departezi de el (iar daca el simte ceva pentru tine, implicit sa "vina" dupa tine).
Spui ca esti o femeia puternica. Vezi tu, cand vine vorba de relatii si sentimente, de cele mai multe ori realizam ca suntem mai slabi decat am fi crezut noi sau oricine altcineva, insa data fiind varsta ta, nu-ti permit sa nu reusesti