Reusesc sa merg mai departe?

Chestia asta cu virginitatea este relativa. La inceput, te simti mandru de faptul ca prietena ta nu a mai fost si a altuia si ca ai fost primul barbat din viata ei, dar normal nu ar trebuii sa fie o tragedie ca a mai fost si cu altul inainte. Desigur, una care a mai fost cu enspe mii inaintea ta, nu o sa te incante niciodata mai mult de o aventura cu ea (din pct-ul meu de vedere). Insa, uneori mai intervine si problema aceea care spune ca daca tipa a fost virgina cand ati inceput o relatie, dupa o vreme o sa mai vrea sa vada cum e si cu altii, deci de aceea, cred ca partenera ceea mai ok, ori este virgina si cu o niste valori puternice pe care le respecta (pt a nu trece la treaba "sa vad cum e si cu altul") ori cu 1-2 parteneri anteriori...
Daca esti macar draguta, stai tu linistita, or sa mai apara destui care sa-si doreasca sa fie cu tine. Insa, daca esti urata si nu mai esti nici virgina...that sounds like a problem

nu ma consider o persoana urata,am atat calitati cat si defecte,dar incerc mereu sa compensez cu ce am eu mai frumos...ideea este k imi doresc pe viitor o relatie frumoasa si nu vreau k aceasta problema a mea legata de virginitate sa fie un impediment pt el

Ca oricare tanara de 18 ani am cunoscut si eu fiorul dragostei alaturi de un baiat minunat, care ma iubea la fel de mult.

Declinul relatiei noastre a inceput odata cu datul la facultate...el a vrut la bucuresti.iar eu la iasi...fiecare a vrut sa urmeze ceea ce si-a dorit...asta s-a si intamplat.In tot acest timp cu bacul nostru.inscrierea de dupa. m-am macinat pt k nu puteam fi in acelasi oras,ne-am tot certat din aceasta cauza.ne-am impacat.eu refuzam sa fac dragoste cu el de teama sa nu il pierd mai tarziu din cauza distantei...dar intro zi trec peste toate aceste incoveniente si fac si pasul mare...cu riscul k mai incolo lucrurile nu vor fi prea roz......acum ajunsa la facultate in iasi dupa 2 ani de studiu relatia s-a destramat treptat si inevitabilul s-a intamplat...ne-am desp dupa 3 ani de relatie si amintiri frumoase...nu am mai rezistat din cauza distantei.Toata viata am trai cu principiul sa fiu a unui sg barbat...sa-mi daruiesc corpul si sufletul unui sg partener,cel pe care il consider potrivit.am avzut in el aceasta persoana...dar tot universul meu s-a spulberat...acum stau si ma intreb: voi reusi sa trec peste aceasta dezamagire...voi mai fi capabila sa cunosc un alt baiat care sa ma accepte asa cum sunt ?

...studiez intrun domeniu frumos...visez sa fiu un medic bun...dar moral sunt f afectata,nu regret k mi-am pierdut virginitatea cu el...pt k am afcut-o din dragoste...dar mi-as fi dorit sa fi fost sg cu care voi face asta...acum stau si ma intreb daca un alt baiat se va putea indragosti vreodata de mine...fostul meu prieten probabil deja si-a gasit alta...e frumos prezentabil...si stiti zicala aia 'barbatii scapa palaria si o ridica'...dar noi femeile ? cu noi cum ramane ? voi mai putea iubi din nou desi lui i-am daruit ce am avut mai de pretz ? ...sunt curioasa cum gandes cbaietii la capit asta...conteaza mult sa fie prietena voastra virgina ???

Ca oricare tanara de 18 ani am cunoscut si eu fiorul dragostei alaturi de un baiat minunat, care ma iubea la fel de mult.Declinul relatiei noastre a inceput odata cu datul la facultate...el a vrut la bucuresti.iar eu la iasi...fiecare a vrut sa urmeze ceea ce si-a dorit...asta s-a si intamplat.In tot acest timp cu bacul nostru.inscrierea de dupa. m-am macinat pt k nu puteam fi in acelasi oras,ne-am tot certat din aceasta cauza.ne-am impacat.eu refuzam sa fac dragoste cu el de teama sa nu il pierd mai tarziu din cauza distantei...dar intro zi trec peste toate aceste incoveniente si fac si pasul mare...cu riscul k mai incolo lucrurile nu vor fi prea roz......acum ajunsa la facultate in iasi dupa 2 ani de studiu relatia s-a destramat treptat si inevitabilul s-a intamplat...ne-am desp dupa 3 ani de relatie si amintiri frumoase...nu am mai rezistat din cauza distantei.Toata viata am trai cu principiul sa fiu a unui sg barbat...sa-mi daruiesc corpul si sufletul unui sg partener,cel pe care il consider potrivit.am avzut in el aceasta persoana...dar tot universul meu s-a spulberat...acum stau si ma intreb: voi reusi sa trec peste aceasta dezamagire...voi mai fi capabila sa cunosc un alt baiat care sa ma accepte asa cum sunt ?...studiez intrun domeniu frumos...visez sa fiu un medic bun...dar moral sunt f afectata,nu regret k mi-am pierdut virginitatea cu el...pt k am afcut-o din dragoste...dar mi-as fi dorit sa fi fost sg cu care voi face asta...acum stau si ma intreb daca un alt baiat se va putea indragosti vreodata de mine...fostul meu prieten probabil deja si-a gasit alta...e frumos prezentabil...si stiti zicala aia 'barbatii scapa palaria si o ridica'...dar noi femeile ? cu noi cum ramane ? voi mai putea iubi din nou desi lui i-am daruit ce am avut mai de pretz ? ...sunt curioasa cum gandes cbaietii la capit asta...conteaza mult sa fie prietena voastra virgina ?

Toata viata am trai cu principiul sa fiu a unui sg barbat...sa-mi daruiesc corpul si sufletul unui sg partener

desi lui i-am daruit ce am avut mai de pretz ? ...

Cu principiul asta risti sa nu ai habar ce inseamna sa faci dragoste/sex cu adevarat... Spre exemplu, cu primul barbat cu care am fost era ok si placut, insa abia mai tarziu, cu altcineva, am descoperit cu totul alte lucruri si alte senzatii.


Stiu ca exprimarea ta vrea sa fie metaforica, dar suna extraordinar de stupid. Pentru ca e chiar tragic daca asta consideri ca ai (avut) tu cel mai de pret. Cum ramane cu valorile tale, cu caracterul, cu lucrurile pe care le poti aduce intr-o relatie (de exemplu, devotament, fidelitate, sprijin, afectiune, pasiune, etc.), cu alte calitati pe care le ai (cum ar fi ambitie, inteligenta, spontaneitate, putere de munca, frumusete, pozitie, etc.)? Crede-ma ca ai multe lucruri infinit mai de pret decat o amarata de pielicica... Esti sanatoasa, cu siguranta si inteligenta de vreme ce studiezi la o facultate atat de grea ca medicina, ai aspiratii ridicate dorind sa ajungi medic. Eu nu te cunosc, dar cu siguranta mai poti adauga multe calitati pe lista... Asa ca, unde e tragedia? Adica, inteleg daca suferi din dragoste, daca ai sentimente si s-a terminat, e perfect de inteles sa suferi ca s-a incheiat o relatie cu cineva pe care l-ai iubit... Dar sa suferi ca ti-ai pierdut virginitatea?! Mai ales ca a fost cu un om pe care il iubeai?... Come on! Si de cand conteaza numai el? Adica tu ai putea respecta un om care a avut alte femei in pat, dar care considera un impediment faptul ca tu nu mai esti virgina?! Nu ajungi sa te intrebi macar putin cam ce e o femeie pentru el? Cam cat de misogin si egoist trebuie sa fii ca sa gandesti astfel?
Nu iti mai fa probleme din nimicuri, esti femeie in toata firea, nu o copila! Si pana la varsta asta ar cam trebui sa stii cata importanta sa acorzi unui lucru sau altuia... Vei fi medic, asa ca ai ocazia sa iti dai seama cate probleme grave exista din prisma sanatatii. Te uiti in jur si imposibil sa nu realizezei cate probleme adevarate si serioase sunt. Nu ma intelege gresit, faptul ca suferi ca ai pierdut o persoana iubita nu e un nimic, acum ceva vreme as fi tratat acest fapt ca pe unul superficial, insa mi-am dat seama ca nu e asa. Dar pare-se ca pe tine te ingrijoreaza altceva. Si nu imi raspunde ca e principiul tau si gandirea ta si bla bla. Nu e asa. Tu nu ai intrebat cum o sa traiesti cu "povara" asta, cum ca te-ai simti murdara, inselata etc. (intrebari care nu ar fi fost mai putin stupide oricum). De altfel tu insati spui ca nu iti pare rau. Tu intrebi daca asta nu ar fi un impediment pentru altcineva... Nu ti se pare ceva putin nelalocul sau?
E drept ca majoritatea barbatilor inca au prejudecati in ceea ce priveste numarul de parteneri anteriori... dar cei mai multi dintre ei sunt relativ rezonabili. Pana acum nu am cunoscut barbati care sa tina mortis ca ei sa fi fost primii... Cativa parteneri anteriori nu sunt o tragedie, totul e sa nu fie vorba de un numar considerat de ei prea mare.

doamne ce frumos... sper sa am si eu o relatsie deasta... da creka ma urc zilnic la tren pt ea...:X

atata timp cat eu am valori cu care as putea cuceri un baiat...

Ca oricare tanara de 18 ani am cunoscut si eu fiorul dragostei alaturi de un baiat minunat, care ma iubea la fel de mult.Declinul relatiei noastre a inceput odata cu datul la facultate...el a vrut la bucuresti.iar eu la iasi...fiecare a vrut sa urmeze ceea ce si-a dorit...asta s-a si intamplat.In tot acest timp cu bacul nostru.inscrierea de dupa. m-am macinat pt k nu puteam fi in acelasi oras,ne-am tot certat din aceasta cauza.ne-am impacat.eu refuzam sa fac dragoste cu el de teama sa nu il pierd mai tarziu din cauza distantei...dar intro zi trec peste toate aceste incoveniente si fac si pasul mare...cu riscul k mai incolo lucrurile nu vor fi prea roz......acum ajunsa la facultate in iasi dupa 2 ani de studiu relatia s-a destramat treptat si inevitabilul s-a intamplat...ne-am desp dupa 3 ani de relatie si amintiri frumoase...nu am mai rezistat din cauza distantei.Toata viata am trai cu principiul sa fiu a unui sg barbat...sa-mi daruiesc corpul si sufletul unui sg partener,cel pe care il consider potrivit.am avzut in el aceasta persoana...dar tot universul meu s-a spulberat...acum stau si ma intreb: voi reusi sa trec peste aceasta dezamagire...voi mai fi capabila sa cunosc un alt baiat care sa ma accepte asa cum sunt ?...studiez intrun domeniu frumos...visez sa fiu un medic bun...dar moral sunt f afectata,nu regret k mi-am pierdut virginitatea cu el...pt k am afcut-o din dragoste...dar mi-as fi dorit sa fi fost sg cu care voi face asta...acum stau si ma intreb daca un alt baiat se va putea indragosti vreodata de mine...fostul meu prieten probabil deja si-a gasit alta...e frumos prezentabil...si stiti zicala aia 'barbatii scapa palaria si o ridica'...dar noi femeile ? cu noi cum ramane ? voi mai putea iubi din nou desi lui i-am daruit ce am avut mai de pretz ? ...sunt curioasa cum gandes cbaietii la capit asta...conteaza mult sa fie prietena voastra virgina ?